Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 24.08.2021, 16:27
Cu itia a Dzuuăllei ti Aduţeari aminti Victimili a Fascismului și Comunismului, prezidentulu ali Românie, Klaus Johannes, pitricu un mesaj tru cari spuni că nafimatlu Pactu Ribbentrop-Molotov, simnatu tru 23 di august 1939, nsimnă ahurhita-a traghediillei europeană, momentu cari dişcllisi ampărţarea ali Europă Centrală și di Est tru sferi di influență. Ași-număsitlu pactu tră nifuvirseari vătămă nădiili și idealurli a națiunilor europene, di u dişcllisi ușa a doilui polimu mondial, cu consecinți lăhtăroasi tră uminitate, să spune tru mesaju. Prezidentulu spusi și ti fapta mplină di curayiu a văsillelui Mihai I, cari u tiñisi națiunea română, fu responsabilu și livendu, deadunu cu askerea română, la 23 di agustu 1944, aprăftăsi s’arupă alianța anfărmăcoasă cu Germania nazistă. Lipseaşti s’tiñisimu ună matimă yie ti aţelu momentu importantu a mintimineaţăllei politică ca simbol a verticalitatillei, unitatillei și moralitatillei, sumlinie Klaus Johannes. Pritu Declarația ditu 2008, Parlamentul European apufusi că 23 di august, cându fu simnatu Pactul Ribbentrop-Molotov, va s’hibă Dzuua europeană ti aduţeari aminti victimele a nazismului și comunismului. Tru idyiulu kiro, tru 2011, Parlamentul ali Românie declară 23 di august Dzuua ti Comemorari victimili a fascismului și comunismului.
România fu şi ma largu va s’hibă unu cratu ţi ndrupaşti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină și armâni susto” angajată tru implementarea a unei politiţ di nipricunuşteari ti alichearea paranomu” ali Crimei di cătră Fediarația Rusă, declară luni Kiev premierlu român Florin Căţu tu dişcllidearea a Summit-lui tră lansarea a Platformăllei Internaționale Crimeea. El cundille că România ndrupaşti nădiili ali Ucraină ta s’hibă membru a comunitatillei europeană și euro-atlantică. Căţu adăvgă că apandisea la provocărli a stabilitatillei și securitatillei regionali ditu regiunea ali Amarea Lae caftă anvărtuşearea a democrațiilor ditu aestă zonă și dari curayiu a dialoglui și cooperarilli. Platforma internațională Crimeea easti un eveniment ankisitu di Ucraina, cari mutreaşti s’anvărtuşeadză politica di nipricunuşteari ti alikearea ali Crimeii di cătră Rusia și s’da izini ti turnarea aliştei reghiuni la componența a llei. Summitlu reprezentă 44 di stati și organizații internaționale, nica şi 14 șefi di stat și di guvern și reprezentanțţă ali Uniuni Europeană. Oficiallii ucraineni spunu că militarizarea ali hamunisie şi politica fuviroasă ali Moscovă tru reghiune mutrescu tuti statili ditu zona ali Amarea Lae. Premierlu Căţu avu muabeti cu omologlu a lui ucrainean, Denis Shmial, Kiev, spunănda diznău vrearea ali Românie ta s’ndrupască cooperarea bilaterală. El cundille volea a Bucureștiului ta s’tiñisească ndrepturli a membriloru minoritatillei române ditu Ucraina. Tutu Kiev, prim-ministrul Florin Căţu avu muabeti cu secretarlu american ti energie Jennifer Granholm tră un parteneriat ti proiecte nucleare și tră angajamentul ali Românie andicra di cooperarea energetică.
Numirlu di năi infectaț cu coronavirus tru România tru 24 săhăţ ditu soni easti de 415, pi thimellilu a aţiloru cama di 15.000 di testi adrati, declară Gruplu di Comunicari Strategică. Nai cama multi cazuri eara nregistrate București (56), cum și tru giudețele Cluj, Ilfov și Constanța. Tru idyiulu kiro, eara nreghistrati 13 decese di itia a Kovid-lui. Tutu cu tutu di la ahurhita a pandemiillei, aproapea 34.500 di oamiñi muriră tru România di itia a Kovid. România armâne tru zona vearde, ama rata cumulativă di infecție la nivel național easti tru creaștiri. Ari cama di 1.300 di persoani infectati tru spitali, ditu cari cama di 190 sunt tru terapie intensivă. Tru aestu contextu, ritmul a vaccinarillei easti nica ayălisitu tru văsilia a noastră, iu până tora dauli dozi di vaccinuri eara dati la cama di 5 miliuñi di oamiñi.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armănipsearea: Taşcu Lala