Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 19.08.2021, 13:19
Ministurlu român di externi Bogdan Aurescu spusi la Radio România ti căbilea că, după analiza a cathi unlui caz, România s’poată s’aproaki arifugaț afgani di la aţelli cari lucrară cu askerili români, NATO, Uniunea Europeană ică alti organizații internaționale ditu Afganistan. Marță, tru arada-a unăllei andamusi extraordinară a miniștrilor di externi ditu statili comunitare, sumu turlia a unăllei vidioconferință, ministurlu român sumlinie ananghea ta s’veaglle bana a cetățeañilor și ta s’ndreagă directu securitatea și arada tru văsilie. Prezidentulu Klaus Johannes gri ti ună sesiune a Consiliului Suprem di Apărare a văsiliillei ti dzuua di 25 di agustu, cari va s’facă isapi catandisea ditu Afganistan și consecințili a aiştei tră România.
Prezidentulu a Statelor Unite ale Americă, Joe Biden, și primul ministru a Regatului Unit, Boris Johnson, s’akicăsiră tu arada a unăllei muabeti telefonică s’llia parti la summit-lu virtual G7 ditu Afganistan stămâna yinitoari, dimăndară Casa Albă și Downing Street. Boris Johnson, a curi vasilie prezideadză gruplu a aţiloru șapti”, căftă organizarea a unlui ahtari summit, kiro tu cari comunitatea internațională reacționeadză, toradioară, tru lenu turlii ti aestă problemă. Aesta easti prota muabeti a prezidentului Biden cu șeflu a statlui ică a guvernului di cându talibañilli anăkisiră Kabulu, dupu intervenția militară di 20 ani a unei coaliții internațională cumăndusită di Statele Unite, tru cari Regatlu Unit avu unu rolu di mari simasie. Caplu a diplomațiillei europene, Josep Borrell, declară Bruxelles că Occidentul feaţi alathusi tru Afganistan, maxusu atumţea cându nu spusi iruşea cu cari talibañilli priloară controlu. El exighisi că tu amprotusa Uniunea ari tu scupo purtarea-a cetățeañilor europeni, ama și a afgañilor cari lucrară tră bloclu comunitaru. Di altă parti, izvuri ufiţiale ditu Abu Dhabi declarară că prezidentulu afganu Ashraf Ghani și fumeallea a lui suntu tru Emiratili Arabe Unite, iu fură aprukeaţ ti furñii uminitari, după ţi fudziră di Kabul dumănică.
Năulu ministru a Finanților, Dan Vâlceanu, dipusi giuratlu ază, tru prezența șefului a statlui român, Klaus Johannes, cari avea simnată ma ninti decretlu mutrinda alidzearea al năsu. Vălceanu fu aleptu ti ipotisea di ministru di finanți di Biroulu Politic Național a Partidlui Național Liberal (PNL), prota formațiuni a coalițiillei di ţentru-dreapta di guvernămintu. Meslu ţi tricu, premierlu Florin Căţu alu demisi Alexandru Nazare ditu ipotisea di ministru di finanți și fu pănă tora ministru interimar.
Adză, prezidentulu Klaus Johannes tiñisi nauă sportivi români cari amintară medalii la Agiocurli Olimpiţi di Tokyo. Easti zborlu ti vâslașllii Nicoleta Ancuţa Bodnar și Simona Gianina Radiş, cari amintară malăma, spada Ana Maria Popescu, cari amintă asimea, cum și vâslașllii di doi și patru cari amintară asimea. Medaliile suntu nica ma importante mas’minduimu că fură amintati tu condițiili a unăllei pandemii, cundille caplu a statlui, adăvgânda că sportul românescu lipseaşti s’hibă diznău ună prioritate, reprezentânda unu sturu importantu tră o societatea sănătoasă. Simfunu cu numirludi di medalii amintati la Agiocurli Olimpiţi, România easti pi loclu 46 tru clasamentul gheneral.
Autoritățli române spun că tru 24 sihăţ ditu soni fură dimăndati cama di 540 di năi infecții cu coronavirus, pi thimellilu a aţiloru aproapea 35.000 di testi fapti. Tru idyiulu kiro, fură nreghistrati șasi decesi di itia a unlui Kovid. Numrlu a persoaniloru spitalizate easti, tutunăoară, tru creaștiri, dimi cama di ună ñillie, ditu cari 146 suntu tru tearapie intensivă. Cu numirlu di cazuri tru creastiri rapidă, spitalili ahurhiră ndridzerli tră patra dalgă di pandemie, cari, uidisitu cu spunearea-a experțăloru, easti aștiptat tru yismăciuni.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala