Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucureşti — 54 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru aţeale di ma nâpoi 24 di ore, după ţi fură fapte piste 24.500 di teste, spuse Grupulu di Comunicare Strateghică. Totunaoară, maşi ună persoană îşi chiru bana di la COVID-19 în perioada spusă. Aţeale mai multe cazuri nou confirmate fură înreghistrate în judeţile Dolj — 6, Iaşi şi Satu Mare – cu câte 5. În Bucureşti fură spuse 4 cazuri nale. 311 persoane infectate sunt ninca internate în spitale, di care 58 la terapie intensivă. Totunăoară, 21,992 di persoane si aaflă în carantină la domiciliu şi 34 în carantină instituţionalizată, iar 2,024 si aaflă în izolare la domiciliu şi 670, în izolare instituţionalizată. Executivulu di la Bucureşti aprobăa prelundzirea a starilei di alertă la nivel naţional tră alte 30 di dzâle, arhiusinda cu 12 alonar. Pi di alta parte, sefulu a campanil’ei di vaccinare, mediculu Valeriu Gheorghiţă, atrapse atenţia că, di la giumitatea a mesuluji ţi v’ine, în România, poate să crească numirulu a cazurilor di COVID-19, din cauza a nauălei varietate Delta. Di la arhiusita a campanilei di vaccinare, tru andreu anulu tricut, aproapea 4,8 milioane di oamin’i fură imunizaţ in Romania, di care circa 4,6 milioane cu ambile/daule doze.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 10.07.2021, 00:56


Sofia – “România rămâne fermu angajată în Iniţiativa ţilor Treie Mări, prin acţiune pragmatică, iu va susţână soluţii concrete tră reduţirea decalajilor şi consolidarea a rezilienţâlei în reghiune”, declarăa, la Sofia, preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis. El participăă la summitulu a organizatilei, ţi reuneaşte 12 state membre a UE, aflate întră Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Iohannis zbură di “atenţia specială” pi care România u da a proiectilor Rail-2-Sea şi Via Carpathia, ca “iniţiative concrete, di ună importanţă economică majoră şi cu valoare strateghică adevărată tra reghiune”. “Dezvoltarea unui nivel parlamentar şi a unui nivel local şi reghional a Iniţiativălei, care completeadză dimensiunea interguvernamentală a liştei, easte salutară. Obiectivulu final a tutulor a luştor eforturi arămâne ama implementarea riguroasă a proiectilor strateghiţe prioritare di interconectare a Iniţiativălei tru ţeale treie domenii di bază – transportu, energhie şi digital”, are punctată preşedintile român. Participanţăl’i adoptara ună declaraţie comună prin care îşi reafirmă angajamentul fermu faţă di Iniţiativa ţilor Treie Mari şi saluută evoluţiile obţânute la summiturile di până tora, care au băgată baze solide tră ună streasă cooperarea reghională. El’i salutarăt si agiutorulu puternic şi nedănăsit al partenerilor: SUA, Germania şi Comisia Europeană”.


Bucuresti — Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu (FITS), unulu di aţe mai mări festivaluri din lume şi aţea mai marea manifestare dedicată a artilor a spectacolului din România, va preziinta, în perioada 20-29 augustu, piste 600 di evenimente realizate di artişti din 37 di ţări, di pi toate continentele, tra aţea ţi va înseamnă ţea mai complexa ediţie desfăşurată până tora, anuunţă organizatoril’i . Ediţia di anulu aestu a FITS, a cure temă easte ună sugestivă – “Construim speranţa împreună (Building hope together)” – va aibă ună triplă dimensiune, fizică, hibridă şi online. Evenimentul îşi propune să construiască speranţa împreună cu publiculu a lui, dinăintea a cure va preziinta un veritabil regal a artilor a spectacolului, cu producţii di teatru, dans, circu, film, musical, operă, carte, conferinţe, expoziţii, performance, muzică, spectacole di stradă. Israel Galván Company, Charlotte Rampling, Tokyo Metropolitan Theatre, Kibbutz Contemporary Dance Company, María Pagés Compańía sunt maşi indoi di măril’i artişti şi mările companii a lumilei care va hibă parte a FITS 2021.


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 29 July 2024

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor...

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!
Actualitati Friday, 21 June 2024

Cum nâ afirim di ataca țiberneticâ?

Piriclliurli di securitati țiberneticâ suntu tut cama mări, iara tehnologhiili emerghenti suntu lucri ți nu adarâ altu țiva, maș crescu...

Cum nâ afirim di ataca țiberneticâ?

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company