Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbari dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – Pagina di internet di pi care cetăţean’il’i român’i sau xen’i pot să-si genereadză certificatile digitale mutrinda COVID-19 easte pregătită tră lansare arhiusinda di mâne, 1 alonar – anuunţă Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. Aplicaţia si numeaşte certificat-covid.gov.ro, interfaţa easte intuitivă, iar tru mai puţân di dzaţe paşi poate să hibă obţânut certificatulu, precizeadză STS. Instituţia menţioneadză că specialiştil’i a l’ei, care au dezvoltată întregulu sistem informatic, au faptă ultimile optimizări în conformitate cu pruviderile a ordonanţâlei adoptată di Guvernul di la Bucureşti. Uidisit a documentului, termenulu di valabilitate a certificatului mutrinda COVID, ţi permite libera circulaţie în Uniunea Europeană, easte di un an tră aţel’i care si vaccinară şi îndoauă câteva săhăţ tră aţel’i care au faptă teste rapide sau de tip PCR. 52 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru ultimile 24 di ore în România, după efectuarea a piste 26 di m’il’e di teste — anunţăă, ază după-prăndzu, Grupulu di Comunicare Strateghică. Fură spuse şi 181 di decese la pacienţâ infectaţ SARS-CoV-2, ama 177 di aestea sunt di anulu trecut şi din prima giumitate a luştui an, hiinda introduse în baza di date la solicitarea ministerului a Sănătatilei di cătră Direcţiile di Sănătate Publică din ţară, după verificărilor fapte. Di la declanşarea pandemiilei, 33.786 di persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 decedarăt în România.

Hâbari dit bana românească şi internaţională
Hâbari dit bana românească şi internaţională

, 01.07.2021, 01:00

BUCUREŞTI – Pagina di internet di pi care cetăţean’il’i român’i sau xen’i pot să-si genereadză certificatile digitale mutrinda COVID-19 easte pregătită tră lansare arhiusinda di mâne, 1 alonar – anuunţă Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. Aplicaţia si numeaşte certificat-covid.gov.ro, interfaţa easte intuitivă, iar tru mai puţân di dzaţe paşi poate să hibă obţânut certificatulu, precizeadză STS. Instituţia menţioneadză că specialiştil’i a l’ei, care au dezvoltată întregulu sistem informatic, au faptă ultimile optimizări în conformitate cu pruviderile a ordonanţâlei adoptată di Guvernul di la Bucureşti. Uidisit a documentului, termenulu di valabilitate a certificatului mutrinda COVID, ţi permite libera circulaţie în Uniunea Europeană, easte di un an tră aţel’i care si vaccinară şi îndoauă câteva săhăţ tră aţel’i care au faptă teste rapide sau de tip PCR. 52 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate tru ultimile 24 di ore în România, după efectuarea a piste 26 di m’il’e di teste — anunţăă, ază după-prăndzu, Grupulu di Comunicare Strateghică. Fură spuse şi 181 di decese la pacienţâ infectaţ SARS-CoV-2, ama 177 di aestea sunt di anulu trecut şi din prima giumitate a luştui an, hiinda introduse în baza di date la solicitarea ministerului a Sănătatilei di cătră Direcţiile di Sănătate Publică din ţară, după verificărilor fapte. Di la declanşarea pandemiilei, 33.786 di persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 decedarăt în România.


BUCUREŞTI — Parlamentul a Româniilei are organizată, ază, în premieră, ună şedinţă solemnă a camerilor reunite, dedicată a comemorarilei a victimilor a Pogromului di amu şi 80 di ani di la Iasi (estu). Piste 13 m’il’ei di evrei fură vătămaţ di aparatulu represiv a reghimului di atumţea, condus di gheneralul Ion Antonescu, aliat a li Ghermaniie naziste. Easte isa-isa un momentu de introspecţie şi meditaţie, un momentu prin care nâ asumăm în mod directu aest evenimentu traghic din istoria a ţarălei a noastră, ama tru idiul chiro reprezintă şi ună formă di conştientizare şi di prrcunoaştire a consecinţilor istoriţe cauzate di atitudin’i rasiste şi xenofobe”, spuse presedinta Senatului, Anca Dragu, tru dişcl’idirea a evenimentului. Tru arada lui, premierulu Florin Cîţu declarăă că Pogromulu di la Iaşi ditru cirişar 1941 reprezintă ună pagină neagră din istoria Româniilei, subliniinda si el necesitatea a asumarilei a trecutului. Prezentu in parlament, Musi-Mihail Cernea, unulu di suprav’ietuitoril’i a Pogromului, spuse oara şi sticurile di oară di puvrie bănate tru aţele dzâle. El apruche, anterior, di la preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, Ordinulu Naţional Serviciu Credincios în Grad di Cavaler, impreuna cu alţă doi suprav’ietuitori: Jehuda Evron şi Moshe Yassur. Ţel’i treil’i fură decoraţi în semnu di ahoria respectu tră suferinţile şi zahmeţâle strâxite/îndurate în timpul a Doilui Polim Mondial, tră analtă ţânută morală ţi u spusiră de-a lungul a banălei, precum şi tră eforturile depuse in păstrarea/ţânirea v’ie a memoril’ei a victimilor a Holocaustului, ună traghedie pi care omenirea nu lipseaşte să u mai cunoască – si spune într-un comunicat a li Administraţie Prezidenţială.


BUCUREŞTI — Federaţia Română di Fotbal anunţăă componenţa a lotului Under-23, calificat la Giocurile Olimpiţe di la Tokyo. România fu repartizată în Grupa B şi va aiă meci cu Hondurasuli, pi 22 iulie, Coreea di Sud, pi 25, şi Noaua Zeelandă, pi 28. Fotbaliştil’i român’i si calificară la Olimpiadă după ţi au agiumtă până în semifinalile a Campionatului European Under-21 ditru 2019, din Italia şi San Marino. România nu mata are participată la turneulu olimpic di fotbal ditru 1964, când ocupăă loculu 5, tot la Tokyo. Anterior, avea avută doauă participări, la ediţiile ditru 1924 (Paris) şi 1952 (Helsinki).


Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


Armănipsire: Hristu Steriu

Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Monday, 02 December 2024

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR. După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia...

PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari
Foto: Agerpres
Actualitati Sunday, 01 December 2024

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti...

Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Saturday, 30 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company