Hâbări dit bana românească şi internaţională
BUCURESTI — In Romania, hidrologil’i emisiră, ază, coduri aroşii de inundaţii tră mai multe arâuri din sud-estul a tarălei, reghiune aflaata anterior sum cod aroşu di ploi abundente, emis di meteorologi. Coduri hidro portocalii şi galbine de inundaţii fură emise tră 14 bazine hidrografiţe din estul, sudulu si nord-vestul a tarâli, instituite di aform’ia ain urma ploillor multu mări/foarte puterniţe, care contiinua sa cada. Un cod galbin de instabilitate atmosferica, valabil pana mâne dicseara, vizeadza chentrul, nordul si sudulu a tarălei. Temperaturile acaţă, ama, sa creasca, iar chirolu va să si faca/ va devină calduros in partea di vestu a teritoriului, iu maxima va agiungă mâne la 35 di grade Celsius. Situatia provocata di ploile abundente din ultima perioada fu analizata, ază, di premierulu Florin Citu in cadrulu a unei videoconferinte cu prefectăl’i. Primulu-ministru câftă mobilizare exemplara in toate judetile si anunţăă si ca va hibă acordate di urgenta agiutoare a ţilor care avură cheardiri di la inundatii. Doaua treimuri di judete si Bucurestiul sunt afectate. Si intervenii tră evacuarea/scopatirea a apâlei din mai multe case, curţâ, subsoluri sau di pi stradz/sucăchi, precum si tră degajarea a unor pom’i cadzuţ, care afectara inclusiv îndoauă dzăţ di autoturisme. Are şi mai mult di doauă decese confirmate.
Corina Cristea, 21.06.2021, 00:08
BUCURESTI — In Romania, hidrologil’i emisiră, ază, coduri aroşii de inundaţii tră mai multe arâuri din sud-estul a tarălei, reghiune aflaata anterior sum cod aroşu di ploi abundente, emis di meteorologi. Coduri hidro portocalii şi galbine de inundaţii fură emise tră 14 bazine hidrografiţe din estul, sudulu si nord-vestul a tarâli, instituite di aform’ia ain urma ploillor multu mări/foarte puterniţe, care contiinua sa cada. Un cod galbin de instabilitate atmosferica, valabil pana mâne dicseara, vizeadza chentrul, nordul si sudulu a tarălei. Temperaturile acaţă, ama, sa creasca, iar chirolu va să si faca/ va devină calduros in partea di vestu a teritoriului, iu maxima va agiungă mâne la 35 di grade Celsius. Situatia provocata di ploile abundente din ultima perioada fu analizata, ază, di premierulu Florin Citu in cadrulu a unei videoconferinte cu prefectăl’i. Primulu-ministru câftă mobilizare exemplara in toate judetile si anunţăă si ca va hibă acordate di urgenta agiutoare a ţilor care avură cheardiri di la inundatii. Doaua treimuri di judete si Bucurestiul sunt afectate. Si intervenii tră evacuarea/scopatirea a apâlei din mai multe case, curţâ, subsoluri sau di pi stradz/sucăchi, precum si tră degajarea a unor pom’i cadzuţ, care afectara inclusiv îndoauă dzăţ di autoturisme. Are şi mai mult di doauă decese confirmate.
LUXEMBURG — Sefulu a diplomatiilei di la Bucuresti, Bogdan Aurescu va participa, mâne, la Luxemburg, la reuniunea miniştrilor a afacerilor externe din statile membre a UE (CAE). Uidisit a unui comunicat a MAE, în cadrul a reuniunilei, miniştril’i vor zburască aţele mai recente evoluţii în relaţia UE – Rusia, rolul a UE în Procesul di Pace în Orientul di Mese, pricum şi situaţia din Mali/Sahel, Liban, Iran, Turcia şi Etiopia. Totunăoară, va aibă dezbateri referitoare la evoluţiile din Belarus, America Latină şi Irak. Tru ţi mutreaşte Rusia, şefulu a diplomaţiil’ei română va reitereadză necesitatea a unei abordare unitară şi strateghică în relaţia cu Moscova. Pi di alta parte, Bogdan Aurescu va subliniadză importanţa a unui agiutor cama mare a UE tră democratizarea şi asiguripsirea a stabilitatilei a Irakului şi va expriimă agiutorulu a Româniilei tră organizarea a unei misiuni a UE die observare a aleadzerilor cu scupolu ca aestea să hibă libire, corecte şi incluzive. Uidisit a comunicatului, ministrulu Bogdan Aurescu va să si referă, totunăoară, la importanţa a acţiun’ilor UE mutrinda adoptarea a unui pachet cuprinzător/mare di sancţiuni şi adoptarea di misuri restrictive în domenii economiţe relevante, tra să transmită un mesaj politic puternic a autorităţâlor din Belarus. Minsitrulu roman va să si referă inclusiv la identificarea a paşilor următori în vedearea a promovarilei a Planului economic tră un Belarus democratic, ca misură pozitivă a UE tru agiutorulu a populaţil’ei, proiectu propus în octombrie 2020 di preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologil’i polon şi lituanian.
Bucuresti — Creştin’il’i ortodocşi şi greco-catoliţ di pretutţindo, inclusiv din România, majoritar ortodoxă, sărbătorescu, pi 20 si 21 cirişar anulu aestu, Dipunearea a Duhului Sâmtu asupra a apostol’ilor a lui Iisus Hristolu, sărbătoare numită popular Arusal’ile. Di punctu di vedeare relighios, Rusal’ile reprezintă întimil’iarea a Bisericălei crăştine, la 50 di dzâle după Înv’iarea a Domnului. Conform a Noului Testamentu, ţel’i 12 Apostal’i adunaţ într-ună casă, lu aprucheară pi Duhulu Sâmtu, care lă deade putearea să propovăduiască/ să profeţască în limbe pi care nu li avea zburătă niţeunăoară. Di la predica ai Apostalului Petru, 3.000 di oam’ni si pătidzară şi formară prima comunitate crăştină. Credincioşil’i participa la liturghie, iar la final l’ia frundză di nuc sămtusite, care simbolizeadză fleamile/pirile ţi au stată disupra a apostalilor. Aproapea 25.000 di poliţişti, pompieri, jandarmi şi poliţişti di frontieră fură mobilizaţ, in Romania, tră prevenirea/închidicarea a faptilor ilegale şi desfăşurarea în condiţii di siguranţă a evenimentilor publiţe ţi va aibă loc în perioada a Rusal’ilor. Poliţia Rutieră suplimentăă efectivile cama multu pe principalile drumuri care fac ligătura cu litoralul sau cu staţiun’ile montane, iu ţe’i mai mulţă roman’i şi-u trec minivacanta di Rusal’i.
BUCURESTI — In Romania, toate judeţile şi municipiul Bucureşti arămân în schenariul vearde din punctul di vedeare a infectărilor cu noulu coronavirus, informăă Grupulu di Comunicare Strateghică. Numirulu di cazuri nale contiinuă să scadă, ază hiinda raportate maşi 53 di infectări di piste 19.500 di teste efectuate. La ATI sunt internaţ 161 di pacienţâ. Tru tot aţeluşi chiro, uidisit a datilor bâgate la dispozitie di Institutulu National di Sanatate Publica, 20.345 di persoane s-au vaccinată in ultimile 24 di ore in Romania, numirulu total a aţilor imunizaţ, arhiusinda ditru 27 andreu, agiunganda aşi la 4.633.520. Autoritaţâle si specialistil’i in domeniu contiinua sa faca apel tră vaccinare, şi atrag atenţia asupra riscului a apariţiilei a unei a patra chimată a pandemiilei di/în toamnă. Intră timpu, unităţâle medicale îşi rel’ia pri-aghalea-ghalea activitatea di dinăinte di declanşarea pandemiilei şi, uidisit a unor manageri, sunt mai ghine pregătite tră ună eventuală creaştere a numerului di cazuri.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu