Hâbări dit bana românească şi internaţională
BUCURESTI — In Romania, nale coduri portocalii şi galbine di ploiuri abundente şi furtun’i fost emise di meteorologhi trâ aproapea toată ţara, fără nord-vestul. Va da ploaie însimnat cantitativ, in intervale şcurte di timpu sau prin acumulare, cantităţâle di apă va depăşeasca 20 – 30 litri pi metru pătrat şi, pi arii restrânse, 50 litri pi metru pătrat. Niurările va hibă cama persistente în regiunile din giumitatea di estu, ama va să si accentueadză şi în restul a Româniilei, ahtare turlie că, pe arii extinse în sud, estu, chentru și local în rest va aibă averse, discărcări electriţe, intensificări di şcurtă durată a vintului şi izolat grândină și furtun’i. Uidisit a meteorologhilor, chirolu va să si menţână în general instabil şi la intrata a siptămânâl’ei v’initoare, în special în zonile montane. Si hidrologil’i au emisă avertizări cod portocaliu şi cod galbin de inundaţii pi arâuri ditru 11 bazine hidrografiţe, valabile pana la finalul a dzuuălei di luni. Va să si producă scurdzeri importante pi versanţâ, torenţâ şi trapuri, v’inituri rapide pi arâurile m’iţ cu posibile efecte di inundaţii locale şi creaşteri di debite şi niveluri cu posibile depăşiri a cotilor di apărare. Ploile abundente din ultimile dzâle feaţiră victime si zim’isiră m’il’e di locuinte. Inclusiv in Bucuresti fu nivol’ie di interventia pompierilor tra să evacueadză/să scoată apa ditru îndoauă case, piste 100 di curţâ şi di pi dzăţ di strădz/sucăchi. Pom’i fură frămţă di vintu şi cădzură piste autoturisme. Fu afectată di intemperii şi circulaţia rutieră.
Corina Cristea, 19.06.2021, 23:39
BUCURESTI — In Romania, nale coduri portocalii şi galbine di ploiuri abundente şi furtun’i fost emise di meteorologhi trâ aproapea toată ţara, fără nord-vestul. Va da ploaie însimnat cantitativ, in intervale şcurte di timpu sau prin acumulare, cantităţâle di apă va depăşeasca 20 – 30 litri pi metru pătrat şi, pi arii restrânse, 50 litri pi metru pătrat. Niurările va hibă cama persistente în regiunile din giumitatea di estu, ama va să si accentueadză şi în restul a Româniilei, ahtare turlie că, pe arii extinse în sud, estu, chentru și local în rest va aibă averse, discărcări electriţe, intensificări di şcurtă durată a vintului şi izolat grândină și furtun’i. Uidisit a meteorologhilor, chirolu va să si menţână în general instabil şi la intrata a siptămânâl’ei v’initoare, în special în zonile montane. Si hidrologil’i au emisă avertizări cod portocaliu şi cod galbin de inundaţii pi arâuri ditru 11 bazine hidrografiţe, valabile pana la finalul a dzuuălei di luni. Va să si producă scurdzeri importante pi versanţâ, torenţâ şi trapuri, v’inituri rapide pi arâurile m’iţ cu posibile efecte di inundaţii locale şi creaşteri di debite şi niveluri cu posibile depăşiri a cotilor di apărare. Ploile abundente din ultimile dzâle feaţiră victime si zim’isiră m’il’e di locuinte. Inclusiv in Bucuresti fu nivol’ie di interventia pompierilor tra să evacueadză/să scoată apa ditru îndoauă case, piste 100 di curţâ şi di pi dzăţ di strădz/sucăchi. Pom’i fură frămţă di vintu şi cădzură piste autoturisme. Fu afectată di intemperii şi circulaţia rutieră.
Bucureşti – Numiruli di cazuri nale di Covid-19 din România contiinuă să scadă. Ază fură raportate maşi 63 de infectări di piste 31 di m’il’e di teste fapte, iar la ATI sunt internaţ 164 de pacienţi. Unităţâle medicale îşi l’ia diznou pri-aghalea-ghalea activitatea di năinte di declanşarea a pandemiilei şi, uidisit a unor manageri, sunt mai b’ine pregătite tră ună eventuală creaştere a numerului di cazuri. Întră timpu, specialişti atrag atenţia asupra riscului di apariţie/alâncire a unei a patra chimată a pandemiilei di/în toamnă. Ministrulu a Sănătatilei, Ioana Mihăilă, declarăă că varianta indiană a SARS-CoV-2 poate să agiungă predominantă şi în România, di aţea aform’ie easte cu ahat mai importantu să creasca rata de imunizare şi procentul a ţilor vaccinaţâl’i. Uidisit areprezentantului a li Românie la OMS, Alexandru Rafila, macă tendinţa descrescătoare a campaniilei de imunizare va să si menţâne, în România va să si vaccineadză, până la bitisita a anului, nu mai multu di maximum 7 milioane di oamin’i, sub valoarea di scupo ţi şi-u propusiră autorităţâle. In ultimile 24 di ore, fură imunizate anti-COVID circa 25.500 di persoane. Până în prezentu, di la arhiusita a campanilei di vaccinare, pe 27 andreu, fură administrate in Romania piste 8.700.000 di doze, aproapea 4.350.000 di persoane hiinda vaccinate cu doauă doze.
Luxemburg – Consiliul Economic şi Financiar a Uniunilei Europeane prelundzi până tru 2024 termenulu la care România lipseaşte să-l curmă deficitulu excesiv. Iniţial, termenulu eara mai şcurtu, ama Consiliul Economic şi Financiar a UE agiumse la concluzia că prelundzirea a perioadălei easte importantă tra să nu compromiită revenirea economică după pandemia di Covid-19. Tra să poată să îndeplinească noulu termen-limită, România lipseaşte să atingă ună valoare di deficit di 6,2% di PIB anulu v’initor, di 4,4% tru 2023 şi de 2,9% tru 2024. Uidisit a unui comunicat a Ministerului di Finanţe di la Bucureşti, România easte aştiptată să prezintă un raportu a Consiliului European până la 15 octombrie mutrinda strateghia tră atindzirea a luştor valori di scupo ţinte.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu