Hâbări dit bana românească şi internaţională
Bruxelles –Summitulu NATO di la Bruxelles si bitisi cu o declaratie comuna in care aliatăl’i spun ca nu va li l’ia diznou relatiile normale cu Rusia ahăt chiro timp cat aesta li caalcă dreptul international. Pi de alta parte, aliatâl’i si spun gâlipsiţ de ambitiile declarate a Chinălei si di dezvoltarea a arsenalului nuclear a liştei, pi care li consiideră provocari sistemiţe. Secretarulu general al NATO, Jens Stoltenberg, declarăă că relatia transatlantica va hibă faptă ma sănătoasă, tră imbunatatirea capacitatil’ei di aparare. Presedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, declarăă că Alianta lipseaşte sa hibă pregatita tră nalile provocari di securitate. El mata spuse ca, prin deciziile loate la reuniunea di la Bruxelles, securitatea Romaniilei easte mai ghine asiguripsită. “Nă li atinsim/agiumsim obiectivile majore fixate trâ aestu summit”, sublinie şefulu a statului.El scoase tru mighdane ananghea ca imnatulu di consolidare a posturălei a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul estic ca întreg, cu ună atenţie ahoria tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. “Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţâle necesare, ta să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune”, preciză Klaus Iohannis. El avu si doaua intrivideri cu omologulu a lui american Joe Biden, pi care lu invităă în România, tra să contiinua discuţia din 2015 când aestua a fu prezentu în ţara noastră în calitate di vicepreşedinte a Statlor Unite a li Americă.La asirea/agiundzirea la sediul a Aliantălei, Biden sublinie că organizaţia easte multu importantă tră interesile a li Americă şi declarăă că Articolul 5 mutrinda apărarea colectivă, cheatra ti timel’iu a NATO, arămâne “ună obligaţie sacră”.
Eugen Coroianu, 14.06.2021, 22:07
Bruxelles –Summitulu NATO di la Bruxelles si bitisi cu o declaratie comuna in care aliatăl’i spun ca nu va li l’ia diznou relatiile normale cu Rusia ahăt chiro timp cat aesta li caalcă dreptul international. Pi de alta parte, aliatâl’i si spun gâlipsiţ de ambitiile declarate a Chinălei si di dezvoltarea a arsenalului nuclear a liştei, pi care li consiideră provocari sistemiţe. Secretarulu general al NATO, Jens Stoltenberg, declarăă că relatia transatlantica va hibă faptă ma sănătoasă, tră imbunatatirea capacitatil’ei di aparare. Presedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, declarăă că Alianta lipseaşte sa hibă pregatita tră nalile provocari di securitate. El mata spuse ca, prin deciziile loate la reuniunea di la Bruxelles, securitatea Romaniilei easte mai ghine asiguripsită. “Nă li atinsim/agiumsim obiectivile majore fixate trâ aestu summit”, sublinie şefulu a statului.El scoase tru mighdane ananghea ca imnatulu di consolidare a posturălei a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul estic ca întreg, cu ună atenţie ahoria tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. “Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţâle necesare, ta să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune”, preciză Klaus Iohannis. El avu si doaua intrivideri cu omologulu a lui american Joe Biden, pi care lu invităă în România, tra să contiinua discuţia din 2015 când aestua a fu prezentu în ţara noastră în calitate di vicepreşedinte a Statlor Unite a li Americă.La asirea/agiundzirea la sediul a Aliantălei, Biden sublinie că organizaţia easte multu importantă tră interesile a li Americă şi declarăă că Articolul 5 mutrinda apărarea colectivă, cheatra ti timel’iu a NATO, arămâne “ună obligaţie sacră”.
Bucuresti — Numerulu a cazurilor di coronavirus continuăă să scadă în România. Ultimulu bilanţu di cathe dzuuă a pandemiilei fu ţel mai redus din ultimulu an. Ază, fură confirmate 50 di contaminări ditru aproximativ 12.000 de teste. Dzaţe oaminii muriră, tru ultimele 24 di ore, din cauza noului coronavirus, ama fură raportate si alte 17 decese anterioare ditru gh’ianuar, februar si marţu. La terapie intensivă sunt internaţ 217 pacienţă. In paralel, si intensifică eforturile a autorităţălor tra să convingă populaţia să si vaccineadză.Di-tru 27 andreu 2020 fură vaccinate, in total, piste 4,5 milioane di persoane. Di aestea, piste 4,2 milioane loară ambile doze di ser. Pi di alta parte, certificatulu digital european tră COVID-19 va devină operaţional în România la 1 alonar. Documentul va aibă un cod de siguranta si va hibă in format electronic și/sau tipărit, aşi nu va să si facă aglomeratie pri-tru codz di aştiptare la granite. Certificatulu digital easte ună atestare a faptului că ună persoana fu vaccinată, hibă si testă si are rezultat negativ, hibă avu COVID-19 și si vindecă.
Bucuresti — La Bucuresti, moţiunea simplă contra a ministrului a Investiţiilor şi Proiectilor Europeane, Cristian Ghinea, depusă di PSD (in opozitie), fu dezbătută ază în Camera Deputaţălor, iar votulu va hibă dat mâne. Moţiunea, intitulată Cristian Ghinea – de la zero la abis, simnată di 82 di deputaţ soţial-democraţ fu depusă m’iercurea trecută în plen. PSD susţâne că si impune demitirea urgentă a ministrului di aform’ia că aestua feaţe să si veadă tru lucru diletantismu managerialˮ, iar Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă easte un dezastruˮ şi distrudze România tră următoril’i ţinţe an’iˮ.In replica, Cristian Ghinea afiirmă că textul a moţiunilei easte un lucru pseftu şi ună pispililre di minciuni, dezinformări şi contrazâţeri flagrante si că România are tora ună rată de absorbţie a fondurilor europeane di 55%, în marja UE de 58%.
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu