Hâbări dit bana românească şi internaţională

BUCURESTI – Bilanţul/isapea a persoanilor care au murită in Romania din cauza COVD-19 agiumse la 818, iar numirulu a ţilor infectaţâli tricu di 13.500. Ţeale mai multe cazuri de Covid-19 sunt raportate la Suceava (căsăbă tru nord-estu) şi Bucureşti. Numerulu a ţilor declaraţăli vindecaţ di coronavirus treaţe di 5.200. Cama di 2.300 di cetățeani români aflaț tru alte state fură confirmaț ca hiindalui infectaț cu noulu coronavirus. Circa 100 di români din diaspora decedară, ţeli mai mulţă în Italia. Presedintile Klaus Iohannnis avertiză ca situatia nu si feaţe mai bună si ca epidemia nu tricu, ama îşi reiteră anuntul ca, dupa 15 mai, starea di urgenta nu va hibă prelundzita si va hibă inlocuita cu starea di alerta. Romanili va poată să ciirculă in interiorulu a localitatilei fara declaratii pi proprie raspundire, iar intră localitat maşi tra probleme ligate di serviciu, sanatate si sportu. Va să si iaradeşclidă saloanile de ingrijire, cabinetile stomatologhiţe si muzeiile, ama in conditii de distantare si cu portul obligatoriu a mascalei/prosopidalei di protectie. Aestea devin obligatorii si tru mehaniille di transportu in comun. Mesurile di relaxare nu si apliică in localitaţăle aflate in carantina, pricum Suceava (nord-est), Tandarei (sud) si doaua cartiere din Buzau (sud-est).

Eugen Coroianu, 04.05.2020, 21:53

BUCURESTI – Bilanţul/isapea a persoanilor care au murită in Romania din cauza COVD-19 agiumse la 818, iar numirulu a ţilor infectaţâli tricu di 13.500. Ţeale mai multe cazuri de Covid-19 sunt raportate la Suceava (căsăbă tru nord-estu) şi Bucureşti. Numerulu a ţilor declaraţăli vindecaţ di coronavirus treaţe di 5.200. Cama di 2.300 di cetățeani români aflaț tru alte state fură confirmaț ca hiindalui infectaț cu noulu coronavirus. Circa 100 di români din diaspora decedară, ţeli mai mulţă în Italia. Presedintile Klaus Iohannnis avertiză ca situatia nu si feaţe mai bună si ca epidemia nu tricu, ama îşi reiteră anuntul ca, dupa 15 mai, starea di urgenta nu va hibă prelundzita si va hibă inlocuita cu starea di alerta. Romanili va poată să ciirculă in interiorulu a localitatilei fara declaratii pi proprie raspundire, iar intră localitat maşi tra probleme ligate di serviciu, sanatate si sportu. Va să si iaradeşclidă saloanile de ingrijire, cabinetile stomatologhiţe si muzeiile, ama in conditii de distantare si cu portul obligatoriu a mascalei/prosopidalei di protectie. Aestea devin obligatorii si tru mehaniille di transportu in comun. Mesurile di relaxare nu si apliică in localitaţăle aflate in carantina, pricum Suceava (nord-est), Tandarei (sud) si doaua cartiere din Buzau (sud-est).

Bucureşti – Uzinele/făbriţ Dacia a Grupului francez Renault tru sudulu a Româniilei, la Mioveni, îşi relia, di ază, activitatea integral, la mai mult de un mes di cându oamenili fură pitricuţ în şomaj tehnic din cauza pandemiilei di coronavirus. Unile activităţ eara, deja, loate diznou di-tru 21 apriir, pe bază di voluntariat. Tot di-tru 4 mai, şi Uzina di la Craiova (sud) a constructorului american Ford îşi relia pri-agalea-galea producţia.

Bruxelles – Comisia Europeană moderă, ază, di la Bruxelles, ună videoconferinţă internaţională consacrata a adunarilei di fonduri tra dezvoltarea unui vaccin şi a unor tratamente eficace contra a noului coronavirus. Tru deşcliderea a evenimentului, Comisia tăxi un miliardu di euro, tot ahăt si Norvegia, iar Ghermănia si Franta in varliga di 500 di milioane. Italia promise 140 de milioane di euro, Canada anunţaă ună contribuţie di 850 de milioane di dolari, arada de ună donaţie di 500 di milioane di dolari di la Arabia Saudită, 388 di milioane di lire sterline di la Marea Britanie, 60 di milioane di dolari di la Israel. Statile Unite nu participară la initiativa. I ţe vaccin contra noului tip di coronavirus lipseaşte să hibă considerat un ‘bun public global’, declarăă preşedintile francez Emmanuel Macron. Tru arada lui, secretarulu general al ONU Antonio Guterres sublinie ca va hibă ananghe di ţel mai mare efortu în sănătatea publică din istorie. În ciudia unor evoluţii recente promiţătoare, mulţă cercetători nu si aşteaptă, vu tute aestea, ca un vaccin să hibă disponibil tră utilizare pi scară mare înăinte di anulu vinitor.

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu