Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti — Seflu a statlui roman, Klaus Iohannis, va s-faca tru chirolu 19-20 di agustu unâ vizită Washington D.C., la câlisearea a prezidentului american, Donald J. Trump. Atel’I doi lideri va s-andâmuseascâ tru 20 di agustu si va sâ zburascâ ti anvârtusearea și dezvoltarea ma largu a Parteneriatului Strategic vârtosu și dinamic anamisa di România și Statele Unite, tru tuti dimensiunile a lui. Prezidentul roman va sâ scoatâ tru migdani cu aestâ itie că vâsilia a lui ma largu va s-hibâ un partener strategic vârtosu și un aliat responsabil și di pistusini a Statelor Unite, una di lucârli di prota thesi a politicâl’ei externâ ali Românie hiinda anvârtusearea a ligâturâl’ei transatlanticâe și a securitatil’ei trâ spațiulu euroatlantic. Klaus Iohannis spusi câ va tra sâ zburascâ cu Donald J. Trump şi trâ efectivili di militari americani dit România, cundil’inda că vâsilia ari câbilea tra s-hibâ nicuchira ti ma mulţâ aschirladz dit SUA. Tutunâoarâ, tru arada ali andamusi va s-hibâ acâtatâ tru moeabeti şi liberalizarea a vizilor trâ româ tru SUA. Di altă parte, uidisitu cu spusa di laCasa Albâ, prezidentul american easte hâristu tra s-yiurtuseascâ deadun cu omologlu român umplearea 30 di an’i di la cădearea a comunismului tru România şi 15 ani di cându vâsilia easti membră a NATO. Klaus Iohannis şi Donald Trump s-andâmusiraâ, Casa Albă, nica şi tru 2017. Atel’I doi zburârâ atumtea ti perspectivili di ahânduseari şi lârdzeari a Parteneriatlui Strategic anamisa di România şi SUA, tru tutu lumãchili yilipsitoari.

România Internațional, 17.08.2019, 17:27

Bucuresti — Seflu a statlui roman, Klaus Iohannis, va s-faca tru chirolu 19-20 di agustu unâ vizită Washington D.C., la câlisearea a prezidentului american, Donald J. Trump. Atel’I doi lideri va s-andâmuseascâ tru 20 di agustu si va sâ zburascâ ti anvârtusearea și dezvoltarea ma largu a Parteneriatului Strategic vârtosu și dinamic anamisa di România și Statele Unite, tru tuti dimensiunile a lui. Prezidentul roman va sâ scoatâ tru migdani cu aestâ itie că vâsilia a lui ma largu va s-hibâ un partener strategic vârtosu și un aliat responsabil și di pistusini a Statelor Unite, una di lucârli di prota thesi a politicâl’ei externâ ali Românie hiinda anvârtusearea a ligâturâl’ei transatlanticâe și a securitatil’ei trâ spațiulu euroatlantic. Klaus Iohannis spusi câ va tra sâ zburascâ cu Donald J. Trump şi trâ efectivili di militari americani dit România, cundil’inda că vâsilia ari câbilea tra s-hibâ nicuchira ti ma mulţâ aschirladz dit SUA. Tutunâoarâ, tru arada ali andamusi va s-hibâ acâtatâ tru moeabeti şi liberalizarea a vizilor trâ româ tru SUA. Di altă parte, uidisitu cu spusa di laCasa Albâ, prezidentul american easte hâristu tra s-yiurtuseascâ deadun cu omologlu român umplearea 30 di an’i di la cădearea a comunismului tru România şi 15 ani di cându vâsilia easti membră a NATO. Klaus Iohannis şi Donald Trump s-andâmusiraâ, Casa Albă, nica şi tru 2017. Atel’I doi zburârâ atumtea ti perspectivili di ahânduseari şi lârdzeari a Parteneriatlui Strategic anamisa di România şi SUA, tru tutu lumãchili yilipsitoari.

Bucuresti – Unu di nai ma cunuscuţ alpinişti dit România,Torok Zsolt,(45 ani) fu aflatu mortu sambata tru zona a Chipitâl’ei Negoiu din Munţâl’i Fagaras(centru) dimândarâ reprezentanţâl’i salvamont Sibiu. Torok Zsolt surpă ma multi recorduri tru alpinismul românesc şi mondial. Tru 2016, Torok Zsolt alină ţinţi chipiti tru Himalaya, iara tru trei ditru ascensiuni eara deadun cu Vlad Căpuşan. Atel’i doi realizarâ tru 2016 tu Himalaya doauă premiere naţionale şi unâ premieră mondială. El’i furâ proţl’i oamin’i cari agiumsirâ pi Peak 5 dit reghiunea Makalu, un munti analtu di 6.421 di meatri, cari numata fu alinatu di vârnu până tru atea oarâ, tru condiţiile tru cari chpita fu discl’isâ tră ascensiuni tru 2003. Tru 2013, Torok Zsolt cumândusi expediţia românească ţi agiumsi pi Nanga Parbat, 8.126 di meatri, lugursitâ nai ma mari performanţă tru alpinismul românescu.

BUCURESTI – Tuţ român’il’i suntu câlisiţ s-voteadzâ, chiro di un mes di dzâli, ti ateali şasi cântiţi cari va u reprezinta România tru prima Carti di Cântiţi ali Uniuni Europeanâ (EU Songbook). Până tora, 65.000 di inşi dit 26 di stati ş-votarâ favoritili, dimândâ organizatoarea a evenimentului, organizaţia European Union Songbook, pi site-ul a l’ei. Cartea di Cântiţi a UE easti un proiectu di pionierat nchisitu di unâ organizaţie non-profit, ţi nu ari ici vârâ ligătură politică icâ financiară cu Bruxellesul. Prima ediţie a Cartil’ei di Cântiţi ali UE va s-hibâ publicată ti Dzuua a Europâl’ei, tru 9 di Mai 2020.

XXX – Ivana cea Groaznică, doilu lungmetraj a Ivanâl’ei Mladenovic, amintă premiul speţial a juriului tru secţiunea Cineasti del Presente dit arada a Festivalui di Filmu di Locarno(Elvetia), cari s-bitisi sâmbătă. Secţiunea easti ahărdzită tră regizorl’I dit tutâ lumea ţi suntu la primlu, doilu icâ treilu filmu. Ivana cea Groaznică”, unâ coproducție România – Sârbia, easti unâ pirmituseari niconvențională ti oamin’i și locuri, ti apartenență și dor, spusă cu hazi și tandreți. Ivana Mladenovic s-amintă tru 1984, tru Sârbie. Studie Dreptul la Belgrad şi deapoa s-mută tru România. Adră ma multi scurtmetraje şi documentari selectate şi premiate la festivaluri internaţionale şi easti cunuscută tră debutlu a l’ei tru ficţiune, Soldaţii. Poveste din Ferentari.

Autor: Udalu a habarlor

Armanipsearea: Tascu Lala