Habari dit bana romaneasca si internationala
BUCURESTI — Gheorghe Dincă ş-pricunuscu, duminică, faptele di vâtâmari tru cazlu a aţilor daua adolescente ţi chirurâ, unâ tru meslu apriliu si alantâ aoa si ndauâ dzâli, Caracal, un casâba n’ic dit sudlu ali Romaniei, asi cum spuni avocatlu dit oficiu Alexandru Bogdan. Bârbatlu eara ncl’isu preventiv ti 30 di dzâle, ti viol şi trafic di minori, câţe nu avea duri, probe tra s-hibâ stipsitu di crimă. Una di ni ma importante probe dit dosar, ninti câ Gheorghe Dinca sâ-si pricunoasca faptele, eara că apelurli a unâl’ei dit victime la 112 vinirâ di pi telefonlu a suspectului. Feata avea hâbârisitâ că fu ncl’isâ di un bărbat, ama autorităţli au aprâftâsirâ s-dişcl’idâ tru loclu iu eara câ maşi dupu 19 di sihâţ. Şeflu ali Poliţie Române şi alţâ doi oficiali locali furâ demişi, viniri dicseară, pi hâvaia a aistui cazu. Dumânica, seflu a Departamentului trâ Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, pârâsyisi ndauâ misuri pi şcurtu chiro ti hâirlâtica timpilor di apandisi tru catastii critiţi, di itia a cazlui di Caracal. N’il’i di oamin’i loarâ parti la un protestu organizat Bucuresti, dinintea a sediului di la Ministerlu di Interne, ca semnu di niifharistuseari ti turlia slabâ cum fu chivernisitu cazlu. Ma ninti, prezidentul Klaus Iohannis spusi că aşteaptă tru andamusea a CSAT di marţâ unâ isapi ti aestâ catastisi. Premierlu român, Viorica Dăncilă, declara că fati isapi ti câbilea tra s-ndreagâ un referendum pritu cari s-bagâ nâscânti sentinţi ma serti trâ violatori, pedofili şi criminali.
Corina Cristea, 28.07.2019, 17:34
BUCURESTI — Gheorghe Dincă ş-pricunuscu, duminică, faptele di vâtâmari tru cazlu a aţilor daua adolescente ţi chirurâ, unâ tru meslu apriliu si alantâ aoa si ndauâ dzâli, Caracal, un casâba n’ic dit sudlu ali Romaniei, asi cum spuni avocatlu dit oficiu Alexandru Bogdan. Bârbatlu eara ncl’isu preventiv ti 30 di dzâle, ti viol şi trafic di minori, câţe nu avea duri, probe tra s-hibâ stipsitu di crimă. Una di ni ma importante probe dit dosar, ninti câ Gheorghe Dinca sâ-si pricunoasca faptele, eara că apelurli a unâl’ei dit victime la 112 vinirâ di pi telefonlu a suspectului. Feata avea hâbârisitâ că fu ncl’isâ di un bărbat, ama autorităţli au aprâftâsirâ s-dişcl’idâ tru loclu iu eara câ maşi dupu 19 di sihâţ. Şeflu ali Poliţie Române şi alţâ doi oficiali locali furâ demişi, viniri dicseară, pi hâvaia a aistui cazu. Dumânica, seflu a Departamentului trâ Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, pârâsyisi ndauâ misuri pi şcurtu chiro ti hâirlâtica timpilor di apandisi tru catastii critiţi, di itia a cazlui di Caracal. N’il’i di oamin’i loarâ parti la un protestu organizat Bucuresti, dinintea a sediului di la Ministerlu di Interne, ca semnu di niifharistuseari ti turlia slabâ cum fu chivernisitu cazlu. Ma ninti, prezidentul Klaus Iohannis spusi că aşteaptă tru andamusea a CSAT di marţâ unâ isapi ti aestâ catastisi. Premierlu român, Viorica Dăncilă, declara că fati isapi ti câbilea tra s-ndreagâ un referendum pritu cari s-bagâ nâscânti sentinţi ma serti trâ violatori, pedofili şi criminali.
Bucuresti — Alegătorl’i români cari vor s-voteadzâ la alidzerli prezidenţiale di estan prit corespondenţă icâ la unâ secţie di votari dit xin`tati, aproapi di reşedinţa a lor, pot sâ s-angrâpseascâ online ahurhinda di ază. Autoritatea Electorală Permanentă thimil’iusi site-ul votstrainatate.ro trâ unâ evidenţă ma bună a românilor fudziţ nafoara a sinurlor şi cu itia câ aesţâ s-hibâ ma ghini hâbârisit tru ligătură cu proţeslu di vot, tru perspectiva a alidzerlor prezidentiale dit brumar. Portalul ari dauă secţiuni: alegător tru xinâtati la unâ secţie di votare şi alegător tru xinâtati prit corespondenţă. Formularili di nreghistrari va s-hibâ active pâna tu 11 di yismâciuni. Ministerlu a românilor di iuţido hâbârisi toa ma ninti căte cama di ţinţi miliun’i ş-giumitati di români fudzirâ dit câsâba. Deadun cu atel’i dit comunităţli istoriţi, numirlu a românilor cari bâneadzâ nafoara a sinurlor s-aproachi di dzati miliun’i.
Baku – România bitisi ediţia 2019 a Festivallui Olimpic a Tinertului European (FOTE), care s-dizvârti Baku (Azerbaidjan) tru chirolu 21-27 alunar, pi loclu 11 tru clasamentul pi naţiuni, cu 19 di medalii, dit cari 4 di mlâmâ, 10 di asimi şi 5 di brundzu. Protili trei poziţii furâ acâţati di Rusia, Marea Britanie şi Turcia. Ateali 19 di medalii ali Românie furâ amintati la şase disţiplini: alumti, giudo,anot, gimnastică artistică ,volei si atletismu. România fu reprezentată di 103 sportivi la a 15-a ediţie di veară a Festivallui Olimpic a Tinertului European.
Autor: Udalu a habarlor
Armanipsearea: Tascu Lala