Hâbări dit bana românească şi inernaţională
XXX – Parlamentul European ‘si spuse diznou sustânerea trâ fosta sefa a Directilei Natională Anticoruptie din Romania, Laura Codruţa Kövesi, dreptu candiat a Legislativului comunitar trâ funcţia di procuror-şef european. Într-un comunicat, preşedintile PE, David Sassoli Sassoli, spune că easte esenţial ca investigarea şi incluparea infracţiunilor contra bugetului a li Uniune Europeană, pricum fraudă, corupţie şi fraudă transfrontalieră cu TVA să hibă asiguripsite cât de curundu posibil. Pitriţearea a unei scrisoare di susțânere din partea PE fu decisă aieri di Conferința Președințâlor (care reuneaște șefil’i de grupuri politiţe din Parlamentu). In primaveara Parlamentul European are decisă susțânerea a Laurâlei Kovesi trâ șefia Parchetului European, ama Consiliul UE lu preferăă pi candidatulu francez Jean-Francois Bohnert. Mai multe runde di negocieri întră delegațiile a ţilor doauă instituții si soldară/bitisiră fără niţeun rezultat. Uidisit a regulamentului de funcţionare a v’initorului Parchet European, Parlamentul şi Consiliul lipseaşte să numească di comun acordu procurorul-şef european trâ un mandat di 7 an’i, care nu poate să hibă znoit.
România Internațional, 19.07.2019, 19:21
XXX – Parlamentul European ‘si spuse diznou sustânerea trâ fosta sefa a Directilei Natională Anticoruptie din Romania, Laura Codruţa Kövesi, dreptu candiat a Legislativului comunitar trâ funcţia di procuror-şef european. Într-un comunicat, preşedintile PE, David Sassoli Sassoli, spune că easte esenţial ca investigarea şi incluparea infracţiunilor contra bugetului a li Uniune Europeană, pricum fraudă, corupţie şi fraudă transfrontalieră cu TVA să hibă asiguripsite cât de curundu posibil. Pitriţearea a unei scrisoare di susțânere din partea PE fu decisă aieri di Conferința Președințâlor (care reuneaște șefil’i de grupuri politiţe din Parlamentu). In primaveara Parlamentul European are decisă susțânerea a Laurâlei Kovesi trâ șefia Parchetului European, ama Consiliul UE lu preferăă pi candidatulu francez Jean-Francois Bohnert. Mai multe runde di negocieri întră delegațiile a ţilor doauă instituții si soldară/bitisiră fără niţeun rezultat. Uidisit a regulamentului de funcţionare a v’initorului Parchet European, Parlamentul şi Consiliul lipseaşte să numească di comun acordu procurorul-şef european trâ un mandat di 7 an’i, care nu poate să hibă znoit.
WASHINGTON – Secretarulu de stat Maria Magdalena Grigore are subliniată, aieri, la conferinţa ministerială di la Washington dedicată a promovarilei a libertatilei relighioasă si organizată di Departamentul di Stat a lu SUA, faptul că România va hibă totâna un susţânător şi un promotor al libertatilei relighioasă, precum şi a spiritului di toleranţă, informeadză MAE di la Bucuresti. Creadem că diversitatea etnică şi relighioasă sunt surse di dezvoltare, care îmbogăţescu şi u fac mai avută iţe cultură sau societate, iar recenta vizită a preftului Papei Francisc în România are confirmată armonia interconfesională din ţara, mai spuse ofiţialul roman. Conferinţa are reunită piste 100 de miniştri di externe şi analţâ funcţionari guvernamentali din toate reghiunile a lumil’ei. Participanţâl’i au discutată dispre provocările actuale a libertatilei relighioase şi au analizată şi identificată modalităţ concrete di combatire a persecuţil’ei relighioasă. Reuniunea, găzduită di secretarulu de stat Mike Pompeo, easte ţel mai mare evenimentu di aestă turlie din lume.
România si asocie la doauă di declaraţiile a conferinţâl’ei. Prima si refeeră la respectul trâ relighie şi credinţă, iar a doaua la protecţia a lăcaşurilor di rugăciune/rigeaie, menţioneadză MAE.
Bucureşti – Ministrulu roman a Justiţilei, Ana Birchall, are participată, aieri şi ază, la lucrările a reuniunil’ei informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) di la Helsinki, prima organizată di Preşedinţil’ia finlandeză a Consiliului UE. Uidisit a unui comunicat a ministerului di resortu, demnitarulu sublinie că România acoordă, tru ultimil’i an’i, ună atenţie tot mai mare a misurilor alternative la detenţie, aestea putânda să hibă soluţii viabile trâ dezvoltarea a cooperarilei judiciară în materie penală. Ministrulu mai spuse ca Preşedinţil’ia finlandeză va contiinuă discuţiile iniţiate di Preşedinţil’ia română in prima giumetate a anului, mutrinda calea de urmat tru aestă materie. La reuniunea di la Helsinki fură dezbătute teme di interes precum consolidarea statului di drept – independenţa, calitatea şi eficienţa a sistemilor naţionale di justiţie şi importanţa a unui proces echitabil, precum şi detenţia şi alternativile la aesta în contextul a cooperaril’ei judiciară în materie penală.
Autor: Camera ştirilor/hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu