Stămăna a culturăl’ei macedo-români 7-10 di Mai 2019
Tașcu Lala, 08.05.2019, 09:33
Academia Română și Societatea di Cultură Macedo-Română ndreapsi marță, 7 di mai 2019, ahurhindalui cu oara 10, sesiunea științifică Român’il’ dit sudlu a Dunăl’ei – Istorie și actualitate“, ţi s-ţănu cu itia că s-umplură 140 di an’i di la thimil’iusearea ali Societati di Cultură Macedo-Română. Manifestarea s-ţănu tru Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu“ a Bibliotecâl’ei ali Academie Române, dit Calea Victoriil’ei.
Sesiunea fu dişcl’isă di acad. Ioan-Aurel Pop, prezidentul ali Academie Române, și di actorlu Ion Caramitru, prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română.
Tănurâ un zboru acad. Eugen Simion, prezidentul ali Secție di filologie și literatură ali Academie Români, acad. Grigore Brâncuș, prof. univ. Nicolae Saramandu, membru corespondentu ali Academie Române, cercetător științific dr. Viorel Stănilă, Institutul de Studii Sud-Este Europeni ali Academie Români, cercetător științific dr. hab. Manuela Nevaci, Institutlu di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ ali Academie Români, și cercetător științific dr. Emil Țîrcomincu, Institutlu di Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu“ ali Academie Române, cari acătară tru isapi temi cata cum: aromân’il’i – istorie și actualitati; provocări identitari postmoderni: cazlu a român’ilor sud-dunăreni; conștiința a românitatil’ei la român’il’i sud-dunăreni; 140 di an’i di la thimil’iusearea a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.
Tu emisiun’ili a noastri yinitoari va vâ dăm fragmenti dit comunicarli părăstisiti.
Timil’iusită tu dzuua di 23 di yismăciuni 1879 pritu iniţiativa a născăntor remarcabile personalităţ politiţi şi culturali dit aţel chiro catacum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitlu primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea di Cultură Macedo-Română fu oficializată prit Decretlu domnescu nr. 1289 simnat di Carol I la 15 di apriliu 1880 și vrea s-aibă un rol importantu ti amintarea a ndrepturlor di cătră populația românească dit sudlu a Dunăl’ei. Ase, Societatea avu ună contribuție semnificativă ti pricunuştearea oficială a naţionalitatil’ei români dit Imperiul Otoman, la data di 9/22 di mai 1905, cându Sultanlu Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretlu) prit cari populația românească dit Macedonia eara pricunuscută oficial și legal ca naționalitati românească cu ndrepturi ţivili, comunale, școlari și băserichești.
Pi hiotea a chirolui, Societatea di Cultură Macedo-Română avu un rol ahoryea ti crearea şi funcţionarea a atilor aproapea 120 di şcol’uri di nivel primar ică liceal, arăspânditi tru văsiliili balcaniţi, catacum şi a băseriţlor româneşti dit aestă zonă. Tră aesti instituţii, Societatea tipusi şi arăspândi fără păradz manuali, cărţă di cultu, em tru dialectul aromân, em şi tru limba literară.
Societatea di Cultură Macedo-Română ş-pripuni s-cilăstisească ti conservarea şi cultivarea a dialectului aromân, a tradiţiilor speţifiţi, a culturâl’ei a aromân’ilor şi ti ţănearea tru bană a unitatil’ei a lor spirituali. Societatea ndrupaşti contactili şi ligăturli culturali cu aromân;il’i di iuţido şi cu populili anamisa di cari băneadză și ari maxus mirachea ti ţănearea tru bană a identitatil’ei românești prit cunuştearea di cătră tinirlu bărnu a dialectului, a culturăl’ei şi a adeţlor aromâneşti prit şcoală.
Sesiunea științifică ndreaptă di Academia Română dişcl’idi bairlu di evenimenti dit arada a Stămânăl’ei tră cultura macedo-română, tru chirolu 7-10 di mai 2019 tră cari va nă turnăm cu năi hăbări.
RRI – Sectia armaneasca,
