Comerț pi creaștire, tocuri comerciale pi în scădeare
În România, afacerile din domeniul a comerţului au înreghistrată ună creaştere di 9 procente în primili doi meşi di anulu aestu faţă di tot aţeauăşi perioadă din 2022, spun ţeale mai nale date a Institutului Național di Statistică. Uidisit a luştor
Daniela Budu, 25.04.2023, 21:47
În România, afacerile din domeniul a comerţului au înreghistrată ună creaştere di 9 procente în primili doi meşi di anulu aestu faţă di tot aţeauăşi perioadă din 2022, spun ţeale mai nale date a Institutului Național di Statistică. Uidisit a luştor, în februariu faţă di ghianuariu comerţul cu produse agricole avu un plus di aproapea 27%, în timp ţe aţel cu alimente criscu cu maşi 4,6%. Aeşti indicatori sunt importanţă, easte di păreare analistul economic Constantin Rudniţchi, di aformia că spun dinamica a economiilei şi a consumului. Constantin Rudniţchi dzâse:
Putem să remarcăm faptul că, în ciudia a luştor discuţii şi nemulţaniisiri legate di cerealeli ucraineane, anulu aestua, barim zona di comerţu cu produse agricole, easte pi primulu loc în materie di creaştere, ţea ţe spune/da să si veadă că există ună zonă cama dinamică tru aestu domeniu. Videm şi cifrile mai miţ a produsilor alimentare. Easte cu siguranţă reflexul a unei inflaţie care cuprinse/acâţăă aeste produse alimentare şi sigura că aestă cifră di creaştere mai mică nă spune că şi consumul si faţe mai mic. Puteam să nă aştiptăm la aestă situaţie, di aformia că inflaţia aproapea că îli obliigă pi consumatori să îşi mai reducă consumul sau să acumpără produse mai ieftine.
În plus, spune analistul Constantin Rudniţchi, în următoarea perioadă si poate să si facă ună scădeare a activităţâlor din domeniul a comerţului, în condiţiile în care inflaţia arămâne mare, iar prognozile di creaştere economică sunt pi scădeare faţă di aţeale di anulu trecut. Uidisit INS, rata anuală a inflaţilei scădzuu la puțăn piste 14,5% în marţu, di la 15,5% în februariu, tru condiţiile în care prămătiile alimentare si scumchiră cu piste 21 di procente, iar aţeale nealimentare și serviciile cu 11 procente. Tot și aşi, Banca Naţională a Româniilei si aşteaptă ca rata anuală a inflaţilei să scadă mai aghonea dicât s-are anticipată anterior, în special arhiusindalui din trimestrul al treilea a luştui an, pi fondul a prelundzirilei a schemilor di plafonare şi compensare a preţurilor la energhie. Pi di altă parte, Banca Chentrală anuunță că indicili ROBOR își contiinuă tendința di scădeare, iar ratele urmeadză să scadă lișor di la giumitatea a anului. ROBOR la trei meşi, în funcție di care si calculeadză coșulu a creditelor di consum în lei cu toc comercial variabil, scădzuu la ţea mai mica valoare dintru alonar anulu trecu. La intrata a lu 2023, indicele eara di piste 7,5 procente. Uidisit a datilor a Bancălei Națională, și ROBOR la șase meşi, utilizat tră calculul a topcurilor comerciale la creditele ipotecare în lei cu toc variabil, scădzut sum șapte procente pi an.
Autor: Daniela Budu
Armânipsire: Hristu Steriu