Livelu recordu di lucrători tru România
Numirlu a lucrătorloru ditu România easti nai ma mari tru dekeniulu ditu soni.
Tașcu Lala, 17.01.2023, 17:58
România pari că agiumsi tru situaţia hărăcoapă tru cari evoluţia economică easti decuplată di factorlu politic. Tru 16 ani di la admiterea tru Uniunea Europiană, văsilia avu nu ma puţăn di 11 prim-miniştri şi cata tuţ avură mirakea ti inovari tru materie de politiţ economiţi şi sociale. Instabilitatea guvernamentală, incoerenţa legislativă şi ixikea di inspiraţie cari nsuţără aesti politiţ u bulversară, nu di puţăne ori, piaţa a lucurlui. Aesta pari, neise, s’hibă stabilizată, iara tru România ari, adză, aproapia 6,7 milioane di contracti di lucru nregistrate tru registrul general di evidenţă a lucrătorloru (REVISAL), nivel recordu tru 10-lli añi ditu soni şi cu 16% ma multe andicra di anlu tricutu. La ună populaţie ñicurată, di 19 miliuñi di bănători — uidisitu cu datili preliminare a aţillei ditu soni catagrafie – numirul a lucrătorloru easti, tutunăoară, nai ma mari tu dekeniulu ditu soni, aproapia 5,8 milioane, uidisitu cu ună hăbari faptă di ministrul a Lucurlui tru guvernul PSD-PNL-UDMR, social-democratlu Marius Budăi, pi frăndza a lui di Facebook. Nai ma mulţă lucrători, pisti 1 miliuni pi dumeni, suntu tru industria prilucrătoare şi tru comerţu, a deapoa yinu construcţiili, transportulu şi depozitarea, cu aproapia giumitati di miliuni cathi ună.
Uidisitu cu ministrulu a Lucurlui, tru REVISAL nu s’vedu niscănti categorii de lucrători, cari suntu, ama, evidenţiate di Agenţia Naţională di Administrare Fiscală. Easti cazul a funcţionarilor publiţ, militarilor ică pirsonalu ditu justiţie. Statlu armâne, neise, nai ma importantulu angajator ditu România. Numirlu a posturlor ocupate tru instituţiile şi autorităţli publiţi ditu România eara, tu bitisita-a anlui ţi tricu, de 1.280.000, iara aproapia 64% ditu aestea eara tru administraţia publică centrală, simfunu cu datili publicate pi site-ul Ministerului Finanţelor. Pisti 600 di ñilli lucra tru instituţii finanţati integral di la bugetlu di stat. Nai ma mari numiru di posturi ocupate s’nreghistra la ministerul Educaţiei, aproapea 300 di ñilli, ministerlu di Interne – pisti 125 di ñilli, şi ministerul Apărarillei Naţionale – aproapea 75 di nilli. Ministerul a Sănătatillei ari pisti 18 di ñilli dei lucrători. Tru administraţia publică locală lucra, tru brumaru 2022, pisti 460 di ñilli di persoane.
Anlu 2022, cundilleadză presa de specialitate di Bucureşti, fu un multu ascumbusitu ti lucrătorlli şi angajatorlli di pi piaţa românească a lucurlui. Recrutarea plăscănti, di nstricu livelu ditu anul 2019, di dinintea ali pandemie di COVID-19, cari zñiipsi multi domenii economiţi. Experţălli tru resursi umane spun că, anlu aestu, alumta a firmilor ti lucrătorlli va s’armănă intensă. Tru planurli tră 2023, angajatorlli suntu cu ngătanu tu ligătură cu năi recrutări ică ti criştearea a tiñiiloru di cafi mesu, ama un lucru easti salami: lipseaşti să-şi ţănă oamiñilli aproapea, s’lă durusească echilibru şi un scăpo a lucărlui — nica spunu specialiştilli.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala