Pensii și proteste
Roxana Vasile, 28.10.2022, 22:43
Pensiile din sistemulu public românescu va crească, di la 1 ianuar, intenţia a guvernanţâlor din coaliția PSD-PNL-UDMR hiinda să majoreadză punctul di pensie cu cama di 10%. Va acoapiră, în parte, inflația galopantă, care, anulu aestua, are depășită 15 procente, afectânda un numir foarte mare di pensionari a cure venituri/amintatiţe modeste nu lă permit niţe măcar ună bană la limita decențălei. Maca vrem ca situația să hibă ţel puțăn parțial îndriptată, unulu di obstacolile a majorarilei – plafonulu di hărgi cu pensiile impus pri-tru Planulu Național di Redresare și Reziliență — va hibă înlocuit cu un indicator ligat di posibilităţăle bugetare şi di alte criterii de dischiplină financiară – anunţăă, di la Bruxelles, premierulu Nicolae Ciucă: ʺAm prezentată că exiistă aţea limită di 9,4% în PNRR tră bugetulu pi pensii şi avem convenită că easte posibilă înlocuirea a luştui indicator cu un altu care să ţână isape di studiul a Bancălei Mondială şi de un indicator de dischiplină financiară.ʺ Discuţia pi aestă temă cu şefa a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, fu ună di principiu, iar detaliile tehniţe aramâne să hibă stabilite la nivel di experţâ – mai precizăă premierulu liberal. Din România, președintile social-democrat Marcel Ciolacu zburââ vorbit, tru arada a lui, dispri (cităm) aţel aberantu 9,4% di PIBʹ care presupune/însimneadză înghl’eţarea a pensiilor pi 50 di an’i. Cetăţean’il’i lipseaşte să hibă protejaţ – ahât pensionari, cât și salariaț – promite, deci, Guvernul di la București, care prin premierul Nicolae Ciucă spune că lipseaşte, ama, în plus, identificat bugetulu care poate să hibă folosit tru aestu sens: ʺLipseaşte să avem cifre concrete ligate di proiecţia a bugetului pi anul 2023 şi să identificăm foarte clar şi transparentu care easte bugetulu di care putem să faţem aeste măriri şi de pensii, şi di salarii.ʺ Animaț/mârşinaţ/mintiţ di confederaţiile sindicale CNSLR-Frăţia şi Sanitas, unil’i oamin’i nu mai au, deja, răvdare și ienșiră, dzălile aestea, în stradă tru mai multe judeţe a țarălei şi în Bucureşti, tra să protesteadză faţă di scădearea nivelului di bană şi di accentuarea a crizălei economică. Fură/eara viniţ angajaţ din sănătate, înviţămintu, transporturi, administraţie publică, ama şi din mediul privat. Nu fură elipse niţe pensionaril’i. Toţ au deplâmtă rata galopantă a inflaţilei, în special prin creaşterea alarmantă a tarifielor/pâhadzălor la energhie electrică, gaze naturale şi combustibil, în timp ţi veniturile a lor, printră ţeale mai m’iţ din Europa, au stagnată. Putearea di acumpărare a român’ilor easte probabil ţea mai scădzută din ultimil’i 15 an’i – susțân lideri sindicali. Ama, în fața a liştei criză fără precedentu a costului a banalei care îl’i afecteadză ahât pi lucrătoril’i din România, cât şi pi aţel’i din spaţiul comunitar, angajatoril’i, Guvernul şi Uniunea Europeană lipseaşte să l’ia misuri urgente – mai vor sindicatile, care caftă inclusiv modificarea Leadzilei a Dialogului Social, ahtare turlie încât să participă la negociarea a misurilor anti-criză.
Autor: Roxana Vasile
Armaipsire: Hristu Steriu