România, creaştiri icunomică niaştiptată
Avansulu icunomicu ali Românie tru doilu trimestru ălli lo pi napandica specialiştilli.
România Internațional, 18.08.2022, 15:13
Icunumia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu anu, comparativ cu idyea kirolu ditu 2021, dimăndă Institutlu Naţional di Statistică, di ăllilo pi napandic specialiştilli. Tru idyiulu kiro, tru trimestrul II, Produsulu Internu Brut consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul di ma ninti. Neise, andicra di idyiulu trimestru ditu anlu 2021, PIB-ul criscu tru idyea kirolu ditu 2022 cu 5,3%.
Hăbarea bună fu confirmată şi Bruxelles: România nregistră, tru arada a statilor membre ali UE tră cari suntu disponibile date, doilu nai ma semnificativ avansu ali icunumie tru trimestrul II ditu 2022, comparativ cu treilli meşi di ma ninti, di 2,1 proţente. Fu antricută maş di Văsiliili di Nghiosu, a curi cirşteari fu tru idyiulu intervalu di 2,6%. Creaştire icunomică nica avură Suedia, Spania, Ungaria şi Vărgăria, kiro tru cari scăderi s-nregistrară tru Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.
Comparativ cu trimestrul II a anlui tricut, PIB-ul a criscu cu 3,9% tru zona euro şi cu 4% tru Uniunea Europeană tru kirolu apriiuru-cirişaru 2022, tuti statele membre UE tră cari suntu disponibile datile raportânda crişteri.
Eurostat confirmă, tru cazlu ali Românie, criştearea anuală di 5,3% tru trimestrul II ditu 2022, după un avans anualu di 6,4% tru proţlli trei meşi. Icunumia criscu vărtosu tru trimestrul II, acă nu avea nădii, cundilleadză Ziarul Financiar, scuţăndalui tru videală, ama, că, tru kirolu ditu soni, economiştilli spunu că lă ariseaşti s’hibă loaţ pi napandica. Instituţiile cari fac analizi economiţi li criscură tru meşlli ditu soni prognozili di crişteari tră icunumia românească. Ti paradigmă, Comisia Europeană, tru prognoza di veară, avea criscută ti tut anlu 2022 di la 2,6 la 3,9 proţenti, haristusită a vărtoasăllei creaştiri ditu trimestrul I, agiumsi cu isapea publicaţia aleaptă ma ninti.
Nai ma mare surpriză u reprezintă avansul di 2,1% ditu trimestrul doi, lugursescu analiştilli. Cu tut ţi s’faţi anvărliga a noastră, easti un rezultat excepţional”, declară tră Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi tră noi easti ună surpriză multu mari, ama surpriza easti nica ma mari tră păzari”, spuni Ionuţ Dumitru, economistul-şef a unei importantă bancă privată. Industria, cari faţi 20 di procente ditu PIB, easti pe minus la giumitatea anlui, construcţiile ghiuşbilea s’mină, agricultura va s’aibă, di itia a xerillei, ună contribuţie negativă la PIB, iar consumlu casnic criscu cu niheamă pisti 3%.
Şi atumţea cari-i explicaţia?, s’ntreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu mindueaşti că efectul prinţipal yini ditu indiţili di păhă şi, parţial, ditu investiţii. Importantu easti ţi va s’facă tru partea a daua a anlui, yini cu minduita Laurian Lungu. El lugurseaşti că icunumia nu agiumsi tru un kiro di apridunari, acă s’bagă oamiñi pi lucru, crişterli a yiñiiloru di cafi mesu suntu sumu nivelu ali inflaţie, agiumă la aproape 15%, şi va s’aducă zñie a consumlui.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
