Muabeţli ditu Parlamentu mutrinda certificatlu veardi
7 miliuñi di români feaţiră, până tora, schema completă di vaccinare anti-Covid. Easti pţănu, raportat la media a statelor ditu UE şi la obiectivlu iniţial, vahi di mult kiro agărşitu, a autorităţilor, cari ş’avea pripusă vaccinarea a 10 miliuñi di români până la 1 yismăciuni. Ritmul aălisitu al vaccinarillei şi relaxarea ninti di kiro ditu perioada vearăllei u expusiră România dinintea a unăllei dalgă patru cari fu aputrusitoari, cu ñilli di infectări şi suti di morţă cathi dzuuă. Atumţea cându catandisea easti tu piriclliu s’ascapă di sumu control, autorităţile năpoi băgară restricţii, cari eara maxusu ti persoanili nivaccinate.
Ştefan Stoica, 17.11.2021, 11:26
Frixea di lăndzidzări, ama ma multu imposibilitatea ta s’ducă la mall şi restaurant, iu acceslu easti permis maş cu certificat veardi, ălli căndăsi pi mulţă români vaccino-sceptici s’ducă căt centrele di imunizare, iar campania di vaccinare fu xanaanyeată. A contribuit la dituamizarea ei şi introducerea tru Parlament a unei legi cari reglementa folosirea certificatului veardi la locul di lucru pe modilul unor state ca Italia, Franţa sau Grecia, cari l-au impus unor categorii di angajaţi sau chiar tuturor angajaţilor, di la stat şi privat, ca tru formula radicală adoptată tru Peninsulă.
Bucureşti, proiectul nu fu aprukeatu tu Senat, iar efectul nu a trutârziat: campania di vaccinare a recăzut tru apatie. Politicienii s-au angajat, atunci, să adopte nomua tru Cameara Diputaţilor, for dicizional tru acest caz, trutr-o formă epurată di orice posibile discriminări, invocate di opoziţia social-dimocrată şi di cea ultranaţionalistă atunci când au votat împotriva ei la Senat.
La Cameră, lucărli amănă, iar amendamentele la proiectul di nomu cari bagă obligativitatea a certificatului veardi la loclu di lucru s’tindu pi aproapea 40 di frăndză. Prezidentulu a Comisiei di Sănătate, fostul ministru liberal al Sănătatillei, Nelu Tătaru, pricunoscu că amanarea ti băgarea tu lucru a nomlui ari impactu negativ tră rata di vaccinare. Andicra di PSD, cari va băgarea a unei perioadi di graţie di doi meşi tră lucrătorlli nevaccinaţi, cu testarea gratuită a personalului tru aestu intervalu, PNL caftă ca vadelu s’hibă limitat la 30 di dzăli. Liberalii lugursescu ti niaprukeari, pi di altă parte, pripunirea AUR mutrinda acceptarea testilor di anticorpi, invocânda irelevanţa a lor ştiinţifică. PNL nica pripusi ca lucrătorlli cari nu aproaki vaccinarea şi lăndzădzăscu di COVID-19 s’păltească ditu gepea a loru ună eventuală spitalizare.
Social-democratlu Alexandru Rafila, reprezentantul a Româniillei la OMS, apăndăsi, ama, că misura poati s’accentueadzăa problemele legate di prezentarea amanatu la spital a aţiloru infectaţi, tru condiţiile tru cari aeşti lipseaşti s’hibă ancurayeaţ să u facă ntrăoară, la primili simptome. USR caftă acceleararea a debaturloru şi extindearea a pruvederilor tră parlamentari şi persoanele cari au ipotisi publice. Cu un procent ma slab a populaţiillei vaccinate, ama ma bun ca ali Românie, Austria apufusi carantina a persoanilor nivaccinate. Acă s’ampuliseaşti, cu atea ţi specialiştii lugursescu că easti dalga 5 a pandemiilei, tru statele occidentale iu pondirea a vaccinaţilor tricu di 80%, ca ti exemplu Franţa, Olanda ică Marea Britanie, numirlu a morţălor easti multu scădzut.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
