România și viţinătatea estică ali Uniuni Europeană
Deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale UE și ditu ateali partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina — șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, lo parti la andamasea ministerială a Parteneriatlui Estic, di Bruxelles, iu prezentă minduita ali Românie tu ligătură cu priorităţli strateghiţi tră perioada post-2020 a Parteneriatlui. Priorități cundilleati nica şi pi thimellilu a concluziilor trapti ditu videal-a voltăllei diplomatică pi cari ministrul Aurescu, deadunu cu omologilli a lui ditu Austria şi Lituania, lu feaţiră tru Caucazul di Sud, cu mandatul şi tru coordonare cu Analtulu Reprezentantu al UE, Josep Borrell. Anamisa di aestea s’arădăpsescu intensificarea angajamentului comun tră un Parteneriat hăirlăticu şi vărtosu, cari s’yilipsească ananghea di redresare, di consolidare a rezilienţăllei şi di ahănduseari a reformiloru tru regiune. Bogdan Aurescu cundille ti anvărtuşearea-a dimensiunillei di securitate tru Viţinătatea ditu Apirită şi nkisearea di parei di dialog cu partenerllii sinfirisiţ, cu scupolu ta s’li andrupască aestea tru combaterea fuvirserloru hibridi, ama şi tră ună cilăstăseari ma mari a Uniunillei ti ndridzeareaa conflictilor nglliţati I prilundziti ditu viţinătatea estică.
Corina Cristea, 16.11.2021, 08:20
Deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale UE și ditu ateali partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina — șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, lo parti la andamasea ministerială a Parteneriatlui Estic, di Bruxelles, iu prezentă minduita ali Românie tu ligătură cu priorităţli strateghiţi tră perioada post-2020 a Parteneriatlui. Priorități cundilleati nica şi pi thimellilu a concluziilor trapti ditu videal-a voltăllei diplomatică pi cari ministrul Aurescu, deadunu cu omologilli a lui ditu Austria şi Lituania, lu feaţiră tru Caucazul di Sud, cu mandatul şi tru coordonare cu Analtulu Reprezentantu al UE, Josep Borrell. Anamisa di aestea s’arădăpsescu intensificarea angajamentului comun tră un Parteneriat hăirlăticu şi vărtosu, cari s’yilipsească ananghea di redresare, di consolidare a rezilienţăllei şi di ahănduseari a reformiloru tru regiune. Bogdan Aurescu cundille ti anvărtuşearea-a dimensiunillei di securitate tru Viţinătatea ditu Apirită şi nkisearea di parei di dialog cu partenerllii sinfirisiţ, cu scupolu ta s’li andrupască aestea tru combaterea fuvirserloru hibridi, ama şi tră ună cilăstăseari ma mari a Uniunillei ti ndridzeareaa conflictilor nglliţati I prilundziti ditu viţinătatea estică.
Bruxelles, miniştrilli di externe lucrară şi ti ndridzearea-a summitului la nivelu analtu tră Parteneriatlu Estic, di la cari România va ta s’amintă ună declarații comună concretă, vizionară și uidisită la yinitor, cundille Bogdan Aurescu. Easti multu di simasie s’hibă pricunuscuti şi ndrupăti nădiili europeani şi gaereţli pi calea ti integrarea europeană ţi li facu statili asociate (Georgia, Ripublica Moldova și Ucraina), nica spusi șeflu a diplomațiillei di București. S-akicăsiră, di altă parte, tru unanimitate ti extindirea-a criteriilor tra s’bagă sancţiuni contra a regimlui di Minsk. Unăoară cu lărdzearea a thimellilui pi cari pot s’hibă băgati sancţiuni, Uniunea poate s-llia nominal meatri restrictive contra a născăntoru indivizi şi entităţ cari organizeadză i agiută la triţearea paranomu a imigranţăloru ditu Belarus pisti sinurli externi europene.
Nică ditu sumedru anlu ţi tricu, Uniunea li lărdzi ş-cama multu sancţiunile tiregimlu di Minsk, după reprimarea violentă a protestilor andicra di alidzerli furati ditu Belarus a curi rezultati nu suntu pricunuscute di Europa. 166 di persoane, nica şi liderlu Aleksandr Lukaşenko, şi 15 entităţi ssuntu băgati sumu sancţiuni europene, a deapoa tora easti tru lucru un altu mănuclliu di sancţiuni. Ministrul Aurescu cundille, tru idyiulu kiro, ananghea că agiutorlu ti populu belarus s’hibă dusu ma largu, aducănda aminti diznău Planul economic tră un Belarus Democratic, elaborat di Comisia Europeană dupu pripunirea-a prezidentului ali Românie, Klaus Iohannis, deadunu cu omologilli polon şi lituanian, cari spuni oportunităţile tră aestă văsilie după ţi va s’facă tranziţia la un regim democratic. Nu dip utu soni, Bruxelles, tru contextul a situațiillei ditu apirita ali Ucraină, ministrul român năpoi adusi aminti agiutorlu tră integritatea teritorială aliştei văsilie şi cundille că easti ananghi ti creastirea-a rezilienţăllei a llei pritu ţănearea a unlui ritmo niacumtinatu a reformilor.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala