Agiutoru internațional tră România
Cu maş șasi miliuñi di persoani vaccinati ditu ună populație di aproapea 19 miliuñi, România avu, săptămâna tricută, nai ma mari rată a morţăloru asociaţ cu covid, ditu lume, raportatu la un miliuni di bănători. Văsilia treaţi pritu nai ma dramaticlu kiro ditu ahurita-a pandemiillei, sistemlu medical hinda sumu ună zori cabaia mari. Prezidentulu a Colegiului Medicilor ditu România, profesor doctor Daniel Coriu spusi:
Corina Cristea, 18.10.2021, 21:02
Cu maş șasi miliuñi di persoani vaccinati ditu ună populație di aproapea 19 miliuñi, România avu, săptămâna tricută, nai ma mari rată a morţăloru asociaţ cu covid, ditu lume, raportatu la un miliuni di bănători. Văsilia treaţi pritu nai ma dramaticlu kiro ditu ahurita-a pandemiillei, sistemlu medical hinda sumu ună zori cabaia mari. Prezidentulu a Colegiului Medicilor ditu România, profesor doctor Daniel Coriu spusi:
“Avem un numiru multu mari di infecții, avem un numiru mari di pacienţă tru secţiile di terapie intensivă, un numiru multu mari andicra di posibilităţli a noastri şi aţea ţi doari nai cama multu easti că avem un numiru multu mari di morţă evitabilli. Spunu morţă evitabilli tră aţea că suntu morţă cari nu lipsea s’lli-avemu, cama di 92% ditu aeşţă morţă suntu la persoani nivaccinati. Vaccinarea lipsea s’curmă aestă moarti. Cum s-agiumsi aoa? Pritu nivaccinari, pritu ixikea di pistipseari tru mesajlu a nostru, mesajlu a yeaţărloru. Şi aprokiu ma ş’cu pişmani că la aestu lucru s’agiumsi şi di itia a născăntoru yeaţră.”
Prezidentulu a Colegiului Medicilor spuni că lipseaşti s’aibă ndreptulu ta s’aibă izini la ună informaţie corectă, ti aţea ndrupaşti sancţionarea a iţi yeatru cari spuni tru spaţiul public teorii cari nu suntu validati ştiinţificu, periclitânda aşi sănătatea publică. Mulţă spun că dezintereslu a populaţiillei andicra di imunizari yini di itia a ixikillei di pistipseari tru oficialităţi, ama şi pe dezinformari. Tu hăvaia-a eşeclui campaniillei di vaccinare anti-COVID şi tru contextul di creaştiri numirlu di lăndzidzări, baş Organizaţia Mondială a Sănătatillei apufusi s’pitreacă ună delegaţie tru România. Tră s’ţănă keptu a dalgăllei a patra a pandemiillei, Bucureștiul căftă agiutoru pritu Mecanismul di protecție civilă, iara agiutoarili ahurhiră s’agiungă.
Balazs Ujvari, purtătoru di zboru a Comisiillei Europene “50 di concentratoari di oxigen fură pitricuti di Polonia tru România. Avumu 5.200 di flacoani di anticorpi monoclonali pitricuti di Italia şi 15 ventilatoari şi 8 concentratoari di oxigen pitricuti di Danemarca. Suplimentaru, andicra di aestu agiutoru a statilor membre, UE ascumbusi 200 di concentratoari di oxigen ditu stoc medical işiş di turlia “rescEU”, cari suntu tru Olanda. Tutu aşi, putem s’licşurămu ună căftari di resursă umană, echipe medicale, cum ari pitricută, idyealui, România, ma ninti cătră Italia, tru kirolu a crizăllei iniţiale di COVID-19. Putem s’avemu tru videală ună căftari di licşurari a transferului di pacienţă ntră stati membre ale UE.” București, secretarlu di stat Raed Arafat dimăndă și un agiutor di 12000 di doze di anticorpi monoclonali ditu Germania. Dauă spitale ditu Ungaria au ngătanu pacienţă români, iara, di luni, yeaţră și asistență ditu Republica Moldova da agiutoru a cadrilor medicale di la ună unitate mobilă di ningă Iași.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea:Taşcu Lala