Muabeţ mutrinda nvițămintul online
Pandemia di Covid feaţi ca nvițămintul ditu Romania să s’dizvărtească nica şi online. Cursurli cu prezență fizică suntu curmati tru născănti școli, cari numata s’ncllidu andicra di rata di incidinţă ditu localitate, că maş dupu numirlu di cazuri ditu cathi unitate di nviţămintu. Autoritățile băgară testi rapidi antigen noninvazive adrati ditu probe di salivă ti şcolari şi preşcolari, personal didactic, didactic auxiliar şi nididactic, după ţi fu aprobată ufilisearea-a aluştoru cu scupolu ti monitorizarea permanentă şi hăirlătică a riscului epidemiologic. Premierlu liberal demis Florin Cîţu exighisi că elevllii a curi părinţă nu suntu simfuñi ta s’hibă testaţ tru a opta dzuuă di carantină apufusită di itia a unui caz di COVID-19 tru clasă, va s’nveaţă ma largu tru sistemu online. Născănţă elevi şi părinţă caftă disvărtearea a oarilor di anveţu di acasă, tru localităţli tru cari incidenţa a cazurlor năstreaţi praglu di 6 la ñillea di bănători.
Mihai Pelin, 12.10.2021, 09:16
Pandemia di Covid feaţi ca nvițămintul ditu Romania să s’dizvărtească nica şi online. Cursurli cu prezență fizică suntu curmati tru născănti școli, cari numata s’ncllidu andicra di rata di incidinţă ditu localitate, că maş dupu numirlu di cazuri ditu cathi unitate di nviţămintu. Autoritățile băgară testi rapidi antigen noninvazive adrati ditu probe di salivă ti şcolari şi preşcolari, personal didactic, didactic auxiliar şi nididactic, după ţi fu aprobată ufilisearea-a aluştoru cu scupolu ti monitorizarea permanentă şi hăirlătică a riscului epidemiologic. Premierlu liberal demis Florin Cîţu exighisi că elevllii a curi părinţă nu suntu simfuñi ta s’hibă testaţ tru a opta dzuuă di carantină apufusită di itia a unui caz di COVID-19 tru clasă, va s’nveaţă ma largu tru sistemu online. Născănţă elevi şi părinţă caftă disvărtearea a oarilor di anveţu di acasă, tru localităţli tru cari incidenţa a cazurlor năstreaţi praglu di 6 la ñillea di bănători.
Consiliul a Elevilor feaţi timbihi că, tru mai puțănu di unu mesu di la ahurhita-a năului an școlar, cama di 13.000 di elevi şi aproapea 4000 di profesori ditu România s-infectară. Ixikea a testarillei periodică ditu şcoli, nitiñisearea-a a meatriloru suplimentari di protecţie ti elevllii cu lăngori croniţi asociate şi pragurli multu mări la cari s’ncllidu unităţli di nviţămintu va s’ducă, ma largu, la băgarea tu piriclliu a oamiñiloru — nica spusiră reprezentanţălli a elevilor. Ma multu, aeşţă spunu că ţănearea a sculiiloru dişcllisi nsimneadză, tră mulță ditu arada a loru, ufilisirea a călliurloru di transportu ncomun și intearacționarea cu un numir mare di persoane ditu comunitate, aţea ţi favorizeadză arăspândirea a viruslui. Tutunăoară, părințăllii apreciadză că tora piriclliulu easti dipu mari și arucă căbatea pi niaxizearea a autoritățlor.
Situația nu easti dipu bună niti tru nvițămintul universitar. Rectorii vor ca certificatlu veardi – cari atestă că ești vaccinat, tricuşi pritu lăngoari ică ai un rezultat negativ la un test PCR tră infecția cu virusul SARS-CoV-2 — s’hibă obligatoriu tru universităţ. Consiliul Naţional a Rectorilor caftă alăxearea a cadrului legislativ atea turlie că intrarea tru universităţi şi tru campusuri să s’facă pi thimellilu a dovadăllei di vaccinare anti-COVID, cu excepţia persoanelor cari au contraindicaţii medicale la vaccinari. Ministrul interimar Sorin Cîmpeanu exighisi că, tora, Guvernul nu poati s’adară un proiectu di nomu că, maş Parlamentul poati s’adara aestu lucru. El spusi că să zbură la nivelu a Consiliului Rectorilor ti posibilitatea ta s’hibă pitricută ună carti cătră tuti partidile parlamentare atea turlie tră că aesţă să spună desi andrupăscu ică nu unu ahtari proiect di nomu. Sorin Cîmpeanu adăvgă că, tru cazlu a obligativitatillei certificatlu veardi tru universităţi easti zborlu ahătu ti studenţă, cât şi ti angajaţi. Reprezentanţăllii a studinţălor nu suntu ama simfuñi cu idheea a condiţionarillei ti participarea a lor la activităţli didactiţi di vaccinari. Tru universitățli ditu România, rata di vaccinare easti di 50-55%, sumu media europeană, ama cu 90% ş’cama easti Universitatea di Medicină di Târgu Mureș
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala