Moțiune di cenzură contra a guvernului Cîțu
Constitută/adărată după aleadzirile parlamentare ditru andreu, actuala coaliţie PNL-USRPLUS-UDMR avu/fu ananghe să treacă, ază, doauă teste. Pi ţel a constituţionalitatilei lu pică/lu cădzu. Curtea Constituţională decisr că Renate Weber va să rel’ia lucurlu ţi-l făţea în calitatea di Avocat a Poporului. Uidisit a Curtilei, apofasea a Leghislativului tra sa u revoocă încalcă principiul a statului di dreptu şi principiul a legalitatilei şi a supremaţiil’ei a li Constituţie, precum şi pruvideri a leadzilei mutrinda organizarea şi funcţionarea a li instituţie a Avocatului a Poporului. Când u demisiră, parlamentaril’i a putearil’ei îl’i reproşară că avea încălcată Constituţia şi că fu mai deavrapa un avocat al PSD, ţel care u avea băgată în funcţie tru 2019, cându eara la puteare. Majoritatea pregătea, deja, instalarea a unui succesor, ama Weber si toarnă pi loculu a lei şi va poată să-şi exercită diznou îndreptul tra să contestă nomurile și ordonanțile di guvernu la Curtea Constituţională. Majoritatea tricu, ama testul a coeziunilei, într-un moment în care ahât în PNL, cât şi în USRPLUS urmeadză congrese tră aleadzirea a unor şefi noi, iar relaţiile anamisa di aţeale doauă partide nu sunt ici cordiale. În aprilie, useriştil’i îl anunţaa pi premierulu liberal Florin Cîţu că-l’i retrapsiră susţânirea politică, di aform’ia că lu demise pi colegulu di la ministerulu a Sănătatlei, Vlad Voiculescu. Pănă tru sone, a lu Voiculescu îl’i si aflăa succesor, Cîţu arămase prim-ministru, iar USRPLUS în guvernu. Iar ază toţ parlamentaril’i a putearil’ei arămasiră tru bănchi şi nu-şi exprimară votulu asupra a moţiunil’ei di cenzură depusă di PSD şi votată maşi di alantu partid di opoziţie, AUR, naţionalistu. Iniţiatoril’i avea nevol’ie di 234 di voturi pro, adică giumitate plus unu din totalul a senatorilor şi deputaţâlor. Nu adunară dicât 201. Analiştil’i spun că rezultatulu eara previzibil şi că moţiunea fu maşi un exerciţiu de imaghine tră stânga, ţi avu ocazia să facă un rechizitoriu a politiţălor sociale şi salariale a Guvernului. Actuala guvernare, acuuză PSD, conduţe economia Româniilei spri hauă/tu grem cu ună viteză ţi ţâ v’in minţăl’i. În timp ţe tră majoritatea român’ilor putearea di cumpărare si reduţe tru catheună secundă, camarila politică şi firmile di partid au profituri grase — mai spun social-democraţâl’i, care consideră un eşec/lucru chirut şi Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, ninca niomologat di Comisia Europeană. În replică, membril’i a majoritatilei lă adusiră aminte a opozanţâlor politiţăle halucinante di an’il’i tricuţ, când omulu forte a politicălei românească eara fostul şef PSD Liviu Dragnea, aflat amu, după hearile di uşi tru zundane, tră fapte di corupţie. Comentatoril’i consideră că, indiferentu de culoarea protagoniştilor, giocurile politiţe din Parlament au tot mai puţân ecou în societate. La ultimile aleadziri leghislative, doauă treimi di electorat niţe nu si duse urne. Iar un amplu sondaj di opinie, publicat mesuu aestua, relevă că 68,1% di român’i apreciadză că lucrurile în ţară si îndreaptă într-ună direcţie cu alathos şi maşi 25 procente cred că direcţia easte corectă.
Bogdan Matei, 29.06.2021, 23:43
Constitută/adărată după aleadzirile parlamentare ditru andreu, actuala coaliţie PNL-USRPLUS-UDMR avu/fu ananghe să treacă, ază, doauă teste. Pi ţel a constituţionalitatilei lu pică/lu cădzu. Curtea Constituţională decisr că Renate Weber va să rel’ia lucurlu ţi-l făţea în calitatea di Avocat a Poporului. Uidisit a Curtilei, apofasea a Leghislativului tra sa u revoocă încalcă principiul a statului di dreptu şi principiul a legalitatilei şi a supremaţiil’ei a li Constituţie, precum şi pruvideri a leadzilei mutrinda organizarea şi funcţionarea a li instituţie a Avocatului a Poporului. Când u demisiră, parlamentaril’i a putearil’ei îl’i reproşară că avea încălcată Constituţia şi că fu mai deavrapa un avocat al PSD, ţel care u avea băgată în funcţie tru 2019, cându eara la puteare. Majoritatea pregătea, deja, instalarea a unui succesor, ama Weber si toarnă pi loculu a lei şi va poată să-şi exercită diznou îndreptul tra să contestă nomurile și ordonanțile di guvernu la Curtea Constituţională. Majoritatea tricu, ama testul a coeziunilei, într-un moment în care ahât în PNL, cât şi în USRPLUS urmeadză congrese tră aleadzirea a unor şefi noi, iar relaţiile anamisa di aţeale doauă partide nu sunt ici cordiale. În aprilie, useriştil’i îl anunţaa pi premierulu liberal Florin Cîţu că-l’i retrapsiră susţânirea politică, di aform’ia că lu demise pi colegulu di la ministerulu a Sănătatlei, Vlad Voiculescu. Pănă tru sone, a lu Voiculescu îl’i si aflăa succesor, Cîţu arămase prim-ministru, iar USRPLUS în guvernu. Iar ază toţ parlamentaril’i a putearil’ei arămasiră tru bănchi şi nu-şi exprimară votulu asupra a moţiunil’ei di cenzură depusă di PSD şi votată maşi di alantu partid di opoziţie, AUR, naţionalistu. Iniţiatoril’i avea nevol’ie di 234 di voturi pro, adică giumitate plus unu din totalul a senatorilor şi deputaţâlor. Nu adunară dicât 201. Analiştil’i spun că rezultatulu eara previzibil şi că moţiunea fu maşi un exerciţiu de imaghine tră stânga, ţi avu ocazia să facă un rechizitoriu a politiţălor sociale şi salariale a Guvernului. Actuala guvernare, acuuză PSD, conduţe economia Româniilei spri hauă/tu grem cu ună viteză ţi ţâ v’in minţăl’i. În timp ţe tră majoritatea român’ilor putearea di cumpărare si reduţe tru catheună secundă, camarila politică şi firmile di partid au profituri grase — mai spun social-democraţâl’i, care consideră un eşec/lucru chirut şi Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, ninca niomologat di Comisia Europeană. În replică, membril’i a majoritatilei lă adusiră aminte a opozanţâlor politiţăle halucinante di an’il’i tricuţ, când omulu forte a politicălei românească eara fostul şef PSD Liviu Dragnea, aflat amu, după hearile di uşi tru zundane, tră fapte di corupţie. Comentatoril’i consideră că, indiferentu de culoarea protagoniştilor, giocurile politiţe din Parlament au tot mai puţân ecou în societate. La ultimile aleadziri leghislative, doauă treimi di electorat niţe nu si duse urne. Iar un amplu sondaj di opinie, publicat mesuu aestua, relevă că 68,1% di român’i apreciadză că lucrurile în ţară si îndreaptă într-ună direcţie cu alathos şi maşi 25 procente cred că direcţia easte corectă.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsire: Hristu Steriu