Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Chiro sertu în România

Canicula (caloarea a canilor) și ploile torențiale sunt familiare român’ilor. Când, ama, ţeale doauă fenomene meteo v’in un după alantu/si succed sau, și mai rău, si suprapun, neplăcerile/cripările v’in lişor. Ama, prognozile di ma nâpoi, asezonate, punctual, cu mesajile pritru sistemulu RoAlert di avertizare și alarmare a populațil’ei, sunt seamne a unor situații di urgență ţi-l’i pidipsiră pi mulțâ. După un final di mesulu mai și ună arhiusită mărinată di cirişar și mai araţe dicât în mod normal tră aestă dată, în România viniră ploile torențiale. La bitisita a siptămânălei trecute, un ciclon format în Marea Neagră aduse furtun’i și precipitații abundente cama multu în giumitatea di estu a țarălei. Doi morță din cauza a v’initurilor di ape umflate, localităț întredz inundate, inclusiv Bucureștiul sum ape, zim’ii materiale semnificative … sunt, pi şcurtu, efectile a ciclonului. Amploarea/mărimea a fenomenului meteo fu considerată fără precedentu di mai ninte tră ultimil’i an’i în România. Iar pericolul nu tricu! Toată siptămâna care easte pi cale să si bitisească, piste reprizille di ploi în aversă si suprapuse canicula, în special în vestul a țarălei. Coduri aroșu, portocaliu și galbin de inundații la care si adavgă coduri aroșu, portocaliu și galbin di căldură excesivă — ași fură hărțâle a meteorologilor și hidrologilor. La ţi să si așteaptă român’il’i la aestă bitisită di siptămână? Meteorologulu Viorica Dima dzâţe: Mercurulu/v’iu-argh’irulu din termometre va să si dănăsească în Câmpia di Vestu iuva la 35-36 di grade Celsius, iar aestă lişoară scădeare nu si datoreadză fărădialtă a unui transportu di aer mai araţe, cât a gradului di nebulozitate, di acopirire a ţerului cu niori tut cama mare, di aform;ia că dinspre Europa Chentrală spri România si îndreaptă un frontu atmosferic baiaa ghine conturat, baiaa activ, frontu atmosferic care va abordeadză partea di vest, nord-vestu a teritoriului a li Românie, urmânda ca, până mâne dicseară, practic, să traverseadză în întredzime ţara noastră. Va zburăm di averse torenţiale, ama cama multu dispre intensificări puterniţe a vintului, 60-80 kilometri pi oră, iar temperaturile va scadă corespunzător. Dat hiinda faptul că, pi parcursu, potenţialul di furtună a luştui sistem frontal mai cheare di virulenţă, multu probabil că nu va nă confruntăm niţe cu grândina di mări dimensiun’i care distruse suprafeţe semnificative pi teritoriul a Austril’ei, iar în ţe mutreaşte tornada care si produse pi teritoriul a Cehil’ei, macă condiţiile atmosferiţe va o încurajeadză, easte posibil să avem şi noi ahtări niorii cu mişcare rotaţională.” Dată hiinda amploarea zim;iilor produse, pi întreg parcursul a luştui an, de inundații, alunechiuşirări d teren sau alte fenomene meteorologhiţe ahoria, Guvernul român lo apofase să acordă a ţilor afectaț/zim’isiţ agiutoare di urgenţă în limita a 5 milioane di lei (circa 1 milion di euro).

Chiro sertu în România
Chiro sertu în România

, 26.06.2021, 00:56

Canicula (caloarea a canilor) și ploile torențiale sunt familiare român’ilor. Când, ama, ţeale doauă fenomene meteo v’in un după alantu/si succed sau, și mai rău, si suprapun, neplăcerile/cripările v’in lişor. Ama, prognozile di ma nâpoi, asezonate, punctual, cu mesajile pritru sistemulu RoAlert di avertizare și alarmare a populațil’ei, sunt seamne a unor situații di urgență ţi-l’i pidipsiră pi mulțâ. După un final di mesulu mai și ună arhiusită mărinată di cirişar și mai araţe dicât în mod normal tră aestă dată, în România viniră ploile torențiale. La bitisita a siptămânălei trecute, un ciclon format în Marea Neagră aduse furtun’i și precipitații abundente cama multu în giumitatea di estu a țarălei. Doi morță din cauza a v’initurilor di ape umflate, localităț întredz inundate, inclusiv Bucureștiul sum ape, zim’ii materiale semnificative … sunt, pi şcurtu, efectile a ciclonului. Amploarea/mărimea a fenomenului meteo fu considerată fără precedentu di mai ninte tră ultimil’i an’i în România. Iar pericolul nu tricu! Toată siptămâna care easte pi cale să si bitisească, piste reprizille di ploi în aversă si suprapuse canicula, în special în vestul a țarălei. Coduri aroșu, portocaliu și galbin de inundații la care si adavgă coduri aroșu, portocaliu și galbin di căldură excesivă — ași fură hărțâle a meteorologilor și hidrologilor. La ţi să si așteaptă român’il’i la aestă bitisită di siptămână? Meteorologulu Viorica Dima dzâţe: Mercurulu/v’iu-argh’irulu din termometre va să si dănăsească în Câmpia di Vestu iuva la 35-36 di grade Celsius, iar aestă lişoară scădeare nu si datoreadză fărădialtă a unui transportu di aer mai araţe, cât a gradului di nebulozitate, di acopirire a ţerului cu niori tut cama mare, di aform;ia că dinspre Europa Chentrală spri România si îndreaptă un frontu atmosferic baiaa ghine conturat, baiaa activ, frontu atmosferic care va abordeadză partea di vest, nord-vestu a teritoriului a li Românie, urmânda ca, până mâne dicseară, practic, să traverseadză în întredzime ţara noastră. Va zburăm di averse torenţiale, ama cama multu dispre intensificări puterniţe a vintului, 60-80 kilometri pi oră, iar temperaturile va scadă corespunzător. Dat hiinda faptul că, pi parcursu, potenţialul di furtună a luştui sistem frontal mai cheare di virulenţă, multu probabil că nu va nă confruntăm niţe cu grândina di mări dimensiun’i care distruse suprafeţe semnificative pi teritoriul a Austril’ei, iar în ţe mutreaşte tornada care si produse pi teritoriul a Cehil’ei, macă condiţiile atmosferiţe va o încurajeadză, easte posibil să avem şi noi ahtări niorii cu mişcare rotaţională.” Dată hiinda amploarea zim;iilor produse, pi întreg parcursul a luştui an, de inundații, alunechiuşirări d teren sau alte fenomene meteorologhiţe ahoria, Guvernul român lo apofase să acordă a ţilor afectaț/zim’isiţ agiutoare di urgenţă în limita a 5 milioane di lei (circa 1 milion di euro).


Autor:Roxana Vasile


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Actualitati Wednesday, 20 November 2024

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi...

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 14 November 2024

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ....

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru
Novoizabrani predsednik SAD Donald Tramp
Actualitati Thursday, 14 November 2024

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu...

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump
Foto: facebook.com/sef.smap
Actualitati Wednesday, 13 November 2024

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma...

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Actualitati Tuesday, 12 November 2024

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ...

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ
Actualitati Monday, 11 November 2024

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli...

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu
Actualitati Monday, 11 November 2024

NATO lipseaști s-armânâ unitâ

Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta...

NATO lipseaști s-armânâ unitâ
Actualitati Sunday, 10 November 2024

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu...

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company