Cându va s’intră România tru spaţiul Schengen
Leyla Cheamil, 04.06.2021, 14:24
Comisia Europeană căftă, ñiercuri, a Consiliului s’da cali, dimi undă veardi “câtu cama ntrăoară ti aderarea ali Românie, Vărgărie şi ali Croaţie la spațiul di libiră urdinari Schengen. Comisia părăstisi ună strateghie ti anvărtuşearea-a sinurloru externi a spaţiului Schengen şi tra s-nu s’facă controalili băgati di ma multi văsilii năuntrulu a aiştei zonă ahurhindalui ditu 2015 şi acţentuati di pandemie. “Tuti statili membri ali Uniuni Europeană au borgea s’facă parti ditu Spaţiul Schengen, atumţea cându tiñisescu criteriili ţi suntu ananghi. Avem, tru aestă oară, trei văsilii cari tiñisescu aesti căftări şi nă aştiptămu ca eali s’hibă aprukeati tru aestu spaţiu. Nă aştiptămu ca ună apofasi tu aestă noimă s’hibă loată, cătu cama ntrăoară, di Consiliu, aţea turlie că Vărgăria, România şi Croaţia s-agiungă tu harea di membri cu tuti ndrepturliˮ, spusi comisarlu tră afaceri interni, Ylva Johansson.
Membri ali Uniunii Europeană ditu 2007, România și viţina a llei ditu notu, Vărgăria, lipsea ta s’hibă aprukeati tru marţu 2011, ama s’agudiră di opoziția-a născăntoru stati cari spusiră că tru aţeali dauă stati ari ună ixiki tru justiție, a deapoa aruşfetea easti ună prublemă. Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, spusi că aderarea la Spaţiul Schengen armâni protlu scupo politicu ti București, acă criza sanitară zñiipsi salami aestă zonă:
“Tru atea ţi mutreaşti Schengen, tru contextulu a crizăllei sanitară şi a meatriloru ţi li loară născănti stati membri, funcţionalitatea-a spaţiului di libiră urdinari, cadealihea, fu salami zñiipsită. Cu tuti aestea, aderarea la Schengen armâni unu scupo politicu major ti România şi faţi parti ditu angajamentul ţi ş-lu lo văsilia-a noastră pritu Tratatul di Aderari la Uniunea Europeană. România tiñiseaşti criteriili ţi suntu ananghi di 10 añi ş-cama, hiinda ună paradigmă tru aţea ţi mutreaşti asigurarea-a securitatillei ti Uniunea Europeană. Avemu nădie căţe gaereţli a noastri niacumtinati va s’hibă pricunuscuti ntrăoară, a deapoa ună cearei ti bitisearea-a proţesului va s’hibă aflată tru oara ananghiˮ.
Ta s’anvărtuşeadză controalili la sinurli externi a zonăllei di libiră urdinari, Uniunea Europeană bagă besă pi dizvărtearea şi arădăpsearea ţi easti tu lucru a năului contingentu permanentu al FRONTEX, ţi lipseaşti s’agiungă la 10.000 di poliţişti di sinuru şi tră vigllearea di coastă până tru anlu 2027. Tutunăoară, până tru 2023, bloclu comunitar va s’bagă tu lucru pănu di mardzină sistemili informaţionali ti nregistrarea-a aţiloru ţi intră ş-ţi iesu ditu spaţiul Schengen. Comisia Europeană pripusi, ntră altili, tru arada-a reformăllei mutrinda sistemlu di azilu tru UE, ună proţedură di nregistrari a migranţăloru ţi agiundu. Spaţiul Schengen adună 26 di văsilii cu un total di 420 miliuñi di bănători, ditu cari 22 di stati membri ali UE şi patru stati asociati – Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala