Catandisea di piriclliu, prilundzitâ nica 30 di dzâli
Atsea tsi, cu alti zboarâ anvâlitu/ ascumta, s’clleamâ “naua normalitati” la cari s’agiumsi di itia ali pandemie COVID-19, s’lundzeashti, tru România, di sâmbătă, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia catandisillei di piriclliu.
Bogdan Matei, 15.11.2020, 08:01
Atsea tsi, cu alti zboarâ anvâlitu/ ascumta, s’clleamâ “naua normalitati” la cari s’agiumsi di itia ali pandemie COVID-19, s’lundzeashti, tru România, di sâmbătă, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia catandisillei di piriclliu.
Apufusitâ di Guvernu nica ditu mai, dupâ doi meshi di catandisi di ananghi, aesta li tsâni ma largu ngârderli spusi ma ninti di Comitetlu ti Catandisi di Ananghi, tu aestu kiro anda unâ nauâ plâscâneari numirlu di lândzidzâri, cu tritserea di la unu la alantu, viruslu COVIDU cu numirlu tsi treatsi di dzatsi ñilli ndzuuâ, tru kirolu anda recorduri shi pacientsâlli internaţ la tearapie intensivă cad unu dupâ alantu. Ninga, nica, sh atsea câ tutu ma multi localităţ intrâ tru carantinâ, suntu curmati tuti huzmetsli ditu locârli publitsi, a deapoa bânâtorlli potu ta s’nkiseascâ calea mash cu cartea ngrâpsitâ cu declaratsia câ va s’da giuvapi.
Caplu a Dipartamentului ti Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, spusi câ meatrili di viglleari sanitarâ, apufusiti, ma ninti, deadunu cu specialiştsâlli tu epidimiulughii, va s’armânâ ma largu tu practico.
“Tu tsi mutreashti prilundzearea catandisillei di piriclliu, nu ari s’lomu meatri di piri-urseri nica sh cama multu. Lugursimu câ tu aestâ oarâ avemu, pânu tu soni, hâlãtsli tsi suntu ananghi ta s’dânâsimu crihstearea numirlu di cazuri” — spuni, tu arada’lli, premierlu Ludovic Orban.
“Catandisea u minduim s’acatsâ calea atsea buna, numirlu di infectări să scadă şi, preayalea-ayalea, anda scadi numirlu di infectări, nâpoi s-agiundzemu la unâ huzmeti tsi s’hibâ atsea cari eara ma ninti “ — nica spusi caplu a Guvernului.
Tu aestu nãulu mesu di catandisi di piriclliu avemu si sârbâtoarea naţionalâ, 1 di Andreu, tsi cuadeti easti yiurtusitâ/ tiñisitâ pi geadei di dzãts di ñilli di oamiñi, cari eara vinits totna ta s’veadâ cunuscuta paradâ militarâ ndreaptâ tu cathi câsâbã. Anlu aestu, festivităţli va s’dizvârteascâ ama nu ari s’yinâ oamiñilli. Nai cama multu patru suti di oamiñi pot s’llia parti, tru Capitală, la ceremoniile ufitsiali di la Piaţa Arcului di Triumfu şi mash câti unâ sută tru muniţipiile reşedinţă di giudeţu.
Suntu ţânuti tu idyea scarâ şi câftãrli tsi voru tiñiseari, ti cumu va s’dizvârteascâ votlu la alidzerli parlamentari, tu 6 di andreu, idyea cu atseali di la locali, ditu 27 di yismâciuni. Câftãri serti di viglleari sanitarâ, cata cumu purtarea-a prusupidâllei, dezinfectarea-a mâñiloru anda intrâ shi iasi omlu ditu secţia di votu, nica şi tiñisearea lundzimea unu andicra di alantu, di nai cama pţânu un metru, eara atumtsea, tru premierâ, exerciţiul electoralu.
Kivernisearea-a epidimiillei easti ndilicatâ di instabilitatea politică şi di campania electorală — agiumsi pi aestâ isapi, emu media autohtonă emu atsea xeanâ, cari ngrâpsescu ti scrutinlu tsi lipseashti s’apufuseascâ anamisa di guvernarea liberală di tora şi opoziţia di nastânga di Bucureşti. Comentatorlli nica spunu că spitalili ditu România vedu zori cabaia mari şi că tru arada a personalui medical creasti niifharistusearea, di itia câ politicieañilli “nu-şi tiñisescu tâxerli ta s’yinâ s’lli-agiutâ lucârtorlli tsi suntu tu prota arâdâriki a frontului contra a pandemiillei”.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala