Pandemia tru România – evoluţie negativă
Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.
Corina Cristea, 08.10.2020, 19:11
Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.
Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, feaţi, tu aestâ noimă, ună nauă acllimari la duǹeauă s’tiǹisească normili di viglleari sanitară. El spusi că sistemlu medical nica ţăni keptu/ nica easti tu puteari, ama nu lipseaşti să’lli si bagă zori/ s’hibâ stuhinatu, câţe ari şi personalu medicalu infectatu. Nelu Tătaru feaţi timbihi, tutunăoarâ ti pirclliulu ţi easti tu transportul n’comun ică ti născăntili evenimenti/ adunări – locuri iu s’bâgă oară că regulili sanitari nu suntu tiǹisiti.
“Ma s’tiǹisimu născănti reguli va s’avemu un numiru di cazuri ǹicu, prit ună arăiri comunitară a virslui scădzută”, năpoi adusi aminti ministurlu.
“Ari cadealihea fucurini tru casili/ ţentrili ti auşi, tru casili ti cilimeaǹi, ari cadealihea fucurini tru unităţli sanitari, ari cadealihea fucurini tru ntreprinderi ică agenţă icunomit, ama adi’vă s’videmu di iu nkisescu aţeali fucurini”, spuni Nelu Tătaru.
Anamisa di aţeali ditu soni apofasi ţi s’loară București, ti paradigmă, ti dănăseari arăspăndearea-a infectarillei cu SARS-CoV-2 s’arădăpseaşti borgea ti purtari prusupida aproapea di unitățli di nvițămintu, nica şi ncllidearea a saloaniloru di spectacolu și ti agiocurli cu şcurtica. Hotelurli pot s’bagă measa ti măcari maşi ti muştiradzlli a loru, a deapoa restaurantili numata pot s’aproaki muştiradz năuntru. Tru localitățli tru care rata-a incidenţăllei năstricu 1,5 cazuri covid la ǹillea di bănători fură ncllisi ti dauă stămâǹi restaurantili, cafineadzlli şi cluburli. Criscu numirlu di controali ţi s’facu tu pănăyiruri, n’pâzari şi makinili di transportu ncomunu, nica şi aţea că verificărli suntu fapti di polițiști nviscuţ tu straǹi ţivili.
Ma marli partidu di opoziție, PSD, spuni că borgea ti catandisea epidemiologhică tru cari easti tora România u ari, păn di mardzinâ guvernulu liberalu şi prezidentulu Klaus Iohannis. “Executivlu nu lo apofasili ţi eara ananghi ti dişcllidearea diznău a sculiiloru tru condiţii di sigurlăki, nu cilăstăsi ta s’asiguripsească stocurli di Remdesivir şi nu ancupără ventilatoari ti spitali”, spuni liderlu a suţial-democrațlor, Marcel Ciolacu.
Nica şi apofasea ti ncllidearea-a restaurantiloru şi a barurlor easti cutugursită di PSD, cari aduţi aminti câtu zǹiipsită easti HoReCa di furǹia-a pandemiillei.
“Restricţiili suntu inevitabili tru contextul di tora”, cundille, ama, prezidentulu Klaus Iohannis şi adăvgă: “cu cât va li băgămu tu practico, cama ntrăoară şi va li tiǹisimu aesti apofasi, cu ahâtu cama ntrăoară va s’aibă hăiri şi va s’poatâ s’hibă dănăsiti/ scoasi diznău”.
“Agiumsimu tu ună aradă critică”, feaţi timbihi caplu a statlui, cari feaţi ună cllimari ghenerală ti tiǹiseari borgili ţi li avemu cathi unu/ ti responsabilitati.
Autoru: Corina Cristea
Armanipsearea: Tascu Lala