Prima pagină » Actualitate » Sculia va s’ahurheascâ stămâna yinitoari

Sculia va s’ahurheascâ stămâna yinitoari

Corina Cristea, 08.09.2020, 11:22

Tu aestâ primvearâ, greaua catandisi la cari s-agiumsi di itia a pandemiilei feaţi ca autoritățli ditu România s’treacâ tu online cursurli ditu înviţâmintul preuniversitaru, idyea feaţirã și unitâţli ditu înviţâmintul superior. Varianta fu unâ di ascâpari, cu niagiundzeri, ama cari deadiră vârâ turlie cali ta s’ducâ ma largu învițarea. Di itia-a catandisillei epidemiologhiţi, apufusitorlli di București feaţirâ isapi meşi di dzâli arada len turlii di varianti ta s’ahurheascâ tora, tu yismâciuni, cursurli și, pân tru soni, agiumsirã la trei călliuri di ndridzeari a lucârlui, a curi lâ deadirâ aesti buei/ hromi: aroşi, galbinâ şi veardi.

Veardi easti varianta cu nai multi nâdii, dimi aţea tu cari ma pţănu di unu insu la n’illa di bănători easti aflatu cu COVID-19 ti unu kiro di 14 di dzâli, şi astumţealui elevlli va s’poatâ s’ducâ la scullio. Calea galbinâ, aţea mutrinda unu piriclliu di mesi, spuni ti unu icã pãnu di trei inşi ţi furã aflaţ pozitiv cu năulu coronavirus la n’illia di bânâtori — tu aestâ catastisi prota ş-prota/ tu amprotusa va s’ducâ la scullio preşcolarlli, elevlli ditu clasili dzero-patru, ama şi elevlli ţi sunt utu an’lli di bitisitâ cu nviţarea. Alanti clasi va s’facâ oarili di anveţu online, ama va s’ducâ şi la scullio cu unâ aradâ. Calea aroşi easti aţea di avarie, cu ma multu di trei inşi infectaţ la n’illia di bânâtori tu intervalu adusu aminti. Ţu aestâ catandisi sculia va s’hibã ncllisã didipu, a deapoa oarili va li facâ online.

Ia ţi spusi Ministurlu ali Praxi, Monica Anisie cama minuţişu: “Tu dzuua di 7 a meslui yismãciuni, direcţiili di sănătati publică facu isapi catandisea epidemiologică, pitrecu la unităţli di înviţămintu aestă catandisi şi, andicra di cumu easti catastisea epidemiologhică, ama şi di speţificlu a sculiillei, consiliili di administraţie ditu cathi unitati di înviţămintu fac unã pripuniri a Inspectoratlui Şcular.”

Șculia va s’ahurheascâ tu 14 di yismãciuni, deadi asiguripseri premierlu Ludovic Orban, cundillindalui că ndreptul la praxi easti di thimelliu nica și aţea că autorităţli llia tuti meatrili ţi suntu ananghi ti sâ-lu n’icureadzâ piriclliul epidemiologhicu. Caplu a Executivlui spusi, ama câ ari că bili câ pânu tu bitisita a meslui yismãciuni cursurli s’hibã maşi online. Ludovic Orban lli-apândâsi, tutunâoarâ, şi al Marcel Ciolacu, liderlu a protâllei partie ditu opoziție, PSD: “Vârnu nu spusi, vârâoarâ câ va ta s’amânâ ahurhearea a cursurloru tu scullio. Dimecu, sculia va s’ahurheascâ tu 14 di yismâciuni şi alidzerli va s’ţânâ tu 27 di yismâciuni. Easti di primansus aestă minduitã ţi u spuni PSD (…). Cum s’amân’i alidzerli? Şi aşi s-prilundzi mandatlu a alepţãloru locali. Alidzerli furã amãnati unâ oarâ. Dzuua di 27 di yismãciuni easti apufusitã deadunu dimecu di tuţ liderlli politiţ, a deapoa data-a alidzerloru nu fu aleaptâ pritu apofasi di guvernu, câţe fu apufusitâ pritu nomu, tu parlamentu, cari fu adoptatu minduescu, aproapea tru unanimitati, maşi cu ndoi ţi nu şi spusirâ minduita/ abţânearea.” Declarația yini dupu unâ minduitâ silighitâ tora ma nâinti di Marcel Ciolacu, dimecu că suţial-democraţlli va s’nkiseascâ tu Parlamentu moeabeţ ti s’amânâ alidzerli locali, cara sculiili na va s’hibâ dişcllisi lunea alantâ/ yinitoari.