Un nãu an şcolar
Roxana Vasile, 09.09.2019, 11:27
Aproapea 3 miliubn’i dio elevi şi cilimwan’I di grăditiţă chindurirâ, di luni, tru bănţă. Protlu cluputiciu hăbărisi, nica di tu protili sihăţ, ahurhita a nlui nău an scularu. Ari multă haruuă şi emoţie. Suntu şi multi aştiptări, ama, isa isa, nilipsitili niagiundzeri, semnu ali indiferenţă ica a niaxizearil’ei. Andicra di chirolu di ma ninti, cându elevl’ii avură parti di multi vacanţe şi dzăli adyi, anlu şcolar cari tamama ahurhi ari ună structură alăxită. Semestrul I va s-bitisească tru 20 di andreu, a deapoa II-lu va s-ahurheascvă tru data di 13 di yinaru şi va s-bitisească tru 12 di cirisaru 2020. Tra elevl’ii dit terminală, anlu şcolar va s-bitisească tru 29 di mai 2020, tra s-poată s-da bacalaureatul. Tru cazlu clasăl’ei a VIII-a, atea dit soni di gimnaziu, cursurile va s-bitisească tru data di 5 di ciriasar 2020, a deapoa elevl’ii va s-aibă tru prota thesi mintea tra probili di admitere tru liceu.
Vacanţili a elevilor sunt, şi eale, programate: 21 di andreu 2019 – 12 di yinaru 2020, respectiv 4 – 21 di apriiur 2020. Vacanţa di veară va s-ahurhească tru 13 di cirisaru 2020. Tru născănti reghiuni a văsiliil’ei, prota dzuuă di şcoală yini cu hăbări, cu ahât ma multu cu câtu mutrescu mediul rural, tru mari parti agărsitu di condiţii di nviţămintu tin’isitu. Tru hoara Floreşti dit giudeţlu Cluj, dimecu, tru nord-vestul a v1siliil’ei, fu dişcl’isă una dit nai ma mări şcol’iuri dit mediul rural: are 24 di săli di clasă, 6 laboratoare şi spaţii tra evenimente festive, tra activităţ a cadrelor didactice şi tra administraţie.
Cum păradzl’i tra proiect – aproapea 10 miloane di lei (circa 2,1 milioane euro) — suntu di la bugetlu local, ia ţi declară primarlu Horia Şulea: “Capacitatea ali instituţie şcolare easti di 900 di locuri. Tu aestu chiro va s-lucreadză masi tră ciclul primar, a deapoa di vără anu va s-agiungă instituţie liceală, tra ahurhită, cu dauă clase di liceu, una di real şi alantă di uman.” Cara activitatea a născăntor dit primăriile di la hoară sunt ună urnechi di bune practiţ, la lanti s-veadi indolenţă ica niputeari/ niaxizeari. Chiro tru cari n1scănti cilăst1sescu, dimec ti ndridzearea di cabinete medicale şcolare cu personal di specialitate, alti mutrescu canda agărşiti cum şcolarii, tru caz di urgenţă, sunt anănghisiţ s-caftă la yeatărl’i di familie ica la spitalele dit cãsaba. Probleme sunt, maxus la sat, şi cu ixichea di autorizaţii sanitare di funcţionare, prota cauză hiinda ixichea di apă curente şi canalizari.
Sunt şcoli cari nu au niţi autorizaţii di securitate la incendiu ica nu au asiguripsită vigl’earea şi nu sunt vigl’eati cu camere video. Niţi microbuzili nu suntu duri, aclo iu easti ananghi ti purtearea a elevilor. Aesti hiinda spusi, politicienii români, tru mplină pre-campanie electorală, aleapsira tra s-l’ia parti, tru teritoriu, la dischidirea a năului an şcolar. Nu feaţiră excepţie candidaţl’ii la prezidinţialele dit brumaru, prezidentul Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă. La ună şcoală di Bucureşti, Klaus Iohaixichea di creativitate a aiştoru. A deapoa Hunedoara (sud-vest), Viorica Dăncilă cundil’e că educaţia easti esenţială tra ieşearea dit ftuhie.
Autor: Roxana Vasile
Armânpisearea: Taşcu Lala