Prima pagină » Actualitate » Sesiunea științifică „Român’il’i dit sudlu a Dunăl’ei – Istorie și actualitati”

Sesiunea științifică „Român’il’i dit sudlu a Dunăl’ei – Istorie și actualitati”

“Domn’i şi doamni academicien’i, vruţ soţ, rămân’i, armân’i, cuţovlahi, ţănţari, cum vreţ s-vă spuneţ, voi s-vă ghivăsescu prota ş-prota, cum s-avdza la 1880 tu Monitorlu Oficial di atumţea declararea oficială a Societatil’ei di Cultură Macedor-Română. Ea easti să spuni tru Monitor cunuscută ca persoană juridică prit Nomlu votat di Corpurli Legiutoari si promulgată prit Analtu Decret Domnescu cu nr.1298 dit 15 di April 1880 publicat tru Monitorlu Oficial nr. 93 dit April 1880.

Tașcu Lala, 11.05.2019, 20:32

Aestă societati alănceaşti tru lumea ahăt di complicată a românitatil’ei priimnată prit tuti continentili a lumil’ei şi agiumtă pi lăhtărseari tru Balcan’i.

Voi s-vă spun aţea ţi yiurtusim azâ, dimi că s-umplură 140 di an’i di la thimil’iusearea a societatil’ei şi societatea eara adrată niheamă ma ayon’ea, ma ghini spus tu yismăciuni 1879.

Lumea a noastră dit aestă zonă a lumiljei, a Balcan’ilor tricu tu 25 di an’i pritu trei mări alăxeri dramatiţi dupu cădearea a Imperiului Otoman şi cu alăxearea di prizonieri cari s-feaţi anamisa di greţ şi turţă ahurhi ună campanie nibună di exterminari a comunităţilor româneşti aşe că maca nu avea cum s-ascapă, hiinda ună minoritati aclo, s-timil’iusi ună delegaţie cari vini Bucureşti şi căftă turnarea tru văsilia mama, ică yinearea tu văsilia mamă, lucru ţi s-feaţi spectacular, aşe că alăsară tut ţi avea tu Gărţie.

Va s-fac ună paranteză, dimi stripaplu a meu eara celnic mari, avea un munti a lui şi dzaţi n’il’I di oi.

Ia-l’ia yininda tu 1925 prit gaereţli multu mări a guvernului a nostru di atumţea, di colonizară Cadrilaterlu, vără 35 di n’il’i di oamin’I, ună parti nu vrură s-yină s-feaţiră greţ, tră totna şi irevocabil.

Familia a paplui a meu, Celea ş-u ţănu numa românească, ama cusurinlu a lui primar şi familia a lui lo numa gărţească şi ari numa Telios şi vărnăoară nu viniră tu Romănia.

Ama s-mi tornu la istoriclu a societatil’ei a noastră.

Apostol Mărgărit cari eara inspector şcolar ti sculiili a noastri dit Balcani ălu plăcărsea V. A. Urechea s-ayun’iusească constituirea ali Societati di Cultură Macedo-Română aşe că la Ateneulu Romăn, tru 23 di yismăciun 1879 s-ţăni prota şedintă prit cari s-băgară bazili teoretiţi tră thimil’iusearea a aiştei societati.

Dupu ună stămănă, la Universitatea Bucureşti s-băgară bazele, s-aleapsiră membril’i fondatori, fu aleptu prezidentu V.A. Urechea şi tu 1880 ea alănci ufiţial tu turlia ţi vă u zuyrăpsiiu.

Voi s-vă aduc aminti cari eara membril’i fondatori.

Pi ningă căpiili băsiricheşţă di atumţea, mitropilitlu Calenic Miclescu, Episcoplu a Dunăl’ei di Nghios Ică Episcoplu a Rămniclui şi a Năului Severin, priţipl’ii Dimitrie şi Ion Ghica, Ion Cămpineanu, Dimitrie Sturza, generalu Cristian Tell, Ion Caragiani, Alexandru Davila, Nicolae Creţulescu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, dr. Calinderu, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, dr. M.G. Kermbach, Constantin Demetriade, Constantin Belimace, Stefan Mihăileanu, Constantin Giuvara şi Nicolae Catargi, ună parti dit mărli numi a epocăl’ei cari feaţiră di căbili alăncearea a aiştei suţată.

Scupolu a suţatăl’ei eara ţănearea tru bană a spiritualitatil’ei romănească tu sculie, şi tu băsearică.

S-dişcl’isiră sculii aproapea tru tuti horli iu avea armăn’i, s-dişcl’iră trei licee un cu specific economic, Sărună, liceu ţi ălu feaţi afendi a meu hiinda un di premianţăl’i a sculiilor dit aţel chiro.

Tut aşe, prefţăl’i ţi cănta tu limba română.

Suntu controversi tu aestu plan di să spuni că aestă operă a guvernului şi a farăl’ei a noastră di Bucureşti, ta s-dişcl’idă sculii şi ta să-l’i facă s-nveaţă limba literară pi armăn’il’i a noştri di aclo, feaţi ca el’i să-şi agărşească identitatea neromânească şi că easti ună crimă adrată di guvernul ali Românie di atumtea, căţe ăl’i feaţi s-hibă alargu di aţea ţi easti…lugurseaşti ună facţiuni a armănamil’ei a noastri, ună bună parti sunt tu sală, dimi că lipsea s-tin’isim, că armăn’i’i nu suntu român’i, că suntu un popul ahoryea, că dialectul armânescu nu easti dialectu, ama easti ună limbă ahoryea.

Nu va s-fac mini apologia aiştor idhei si va s-alas tin’isiţl’i domn’i academicien’i s-u facă. Ti voi s-vă spun easti că… şi logica a mea neadzi ma largu, easti aţea că ma s-nu s-adra aestu lucru, noi numata vrea s-earam di multu chiro tu lumea aestă altuţiva că maşi greţ. Asimilarea cari vrea s-făţea atumţea tru statlu grec ţi nu maşi că nu va s-aibă minorităţ ama va şi s-lă ncl’idă gura.

S-nă aduţem aminti că aclo, tu Gărţie căpiili băsericheştă spunea: “cari zburaşti limba armânească, zburaşti limba a draclui, armân’iI’i lipseaşti s-hibă desfiinţaţ, vătămaţ şi ngrupaţ”.

Spuneam di ficiuramea a mea. Dauă lucri pot s-vâ li spun că suntu multi ti pirmituseari.

Prota ş-prota, paplu a meu Gheorghe Celea di cari vă zburăscu eara dhascalu tu hoara Gramaticova ţi easti la vără 60 di km di Sărună. An’I pirmitusea cum lipsea tra s-yină la sculie cu tufechea, ţi u ţănea pi catedră, a deapoa elevl’i mări yinea cu tufechea di acasă di adra oarili di nveţu cu tuti clasili dinăoară. Yinea şi s-băga foc nhoară, greţl’i băga mercenari cari să-l’i vatămă armân’il’i iara a daua apirmituseari ţi u ţănui ca ună turlie di vivliu fu aţea că nchisinda ncălar cu fraţl’i a lui, cu doi fraţ, dit hoara Gramaticova, dit chipita a muntilui, eara aştiptaţ di andarţă, nghios tu păduri, cari aminară tufechi, doi fraţ fură vătămaţ, el avu tihi şi ascăpă, ăl’i pliguiră calu, fudzi, fraţl’i a lui fură tăl’eaţ cumăţ şi ăl’i băgară tu saţ, pi cal’i, calu a paplui a meu pliyuit, lu agudiră cu cămăşiclu, şi s-turnară cal’i, cum eara nvitaţ, acasă, iara mama şi maia a mea ăn’i pirmitusea că dupu imnaticlu a cal’ilor pi geadeili di cheatră, achicăsiră că oamin’il’I muriră şi ahurhiră să-l’i jilească ninti tra s-veadă ţi s-feaţi.

Aestă istorie mplină di dramatismu, ta s-nu spun ti prefţă cari fură vătămaţ, di horli ţi fură apreasi, maşi ti furn’ia că el’i s-luyursea ahoryea di greţ.

Chestiunea ţi agudeaşti demenţa ază, easti că statlu grec apufusi dauă lucri importanti: s-da pensii di 250 di euro ti aromân’il’i ţi declară că suntu greţ şi ti aţel ţi vrea tra s-ducă s-lucreadză tu Gărţie lipsea la sinur s-declară că easti grecu.

Alas nanăparti alanti considerenti, căţe noi yiurtusim la 10 di mai fara a noastră romănească, ma multi evenimenti importanti: tu 1866 fu apufusită dzua ali monarhie, prinţipili Carol da giuratlu ca domnitor a Prinţipatilor Români, tu 1877 dzuua ti declararea ali independenţă andicra di Imperiul Otoman, tu 1881 dzuua a Regatlui, cari ştim multu ghini cum eara yiurtusită, a deapoa la 1905 si aoa agudescu diznou un punctu crehtu a banăl’ei a noastră di ază, alănceaşti oficial Eradeaua, decretul a sultanlui Abdul Hamid Doilu dit aţel chiro, cari la zorea băgată vără 40 di an’i aprăftăsirâ atumţea că prit Decretlu Domescu, prit Eradeaua aestă s-hibă pricunuscută identitatea româneascâ a armân’ilor.

Ază s-aşuţă di la aestă şi să spuni că fu pricănăscută identitatea aromănească.

Nu exista atumţea altuţiva că maşi identitati românească tu Balcani, tră cari statlu roman făţea mări gaereţ.

Nica nă oară va să spun, că nica di la 1860 statlu roman ahurhi s-dişcl’idă sculii şi băseriţ cu păltearea a hărgilor năuntrul a Imperiului Otoman cari avea ună flexibilitati ma mari andicra di greţ tu ligătură cu minorităţli nimuslimani cari eara atumţea tu imperiu.

Fură 40 di an’i di gaereţ diplomatiţi ti pricunuştearea a existenţăl’ei romănovalahe cum să spunea atumţea ică macedo-megleno-istro-român’i ili cum să spunea Bucureşti românii din Macedonia.

Eradeaua fu publicata tu 10 di mai tru tuti publicaţiili dit Imperiul Otoman ama şi tu publicaţia “Lumina” revista populară a român’ilor dit Imperiul Otoman.

Va s-fac ună paranteză, ta s-vă spun că Societatea di Cultură Macedo-Română di ază deadun cu colegil’i a mei, u ţănem tu bană aesta identitati şi spunem că noi him român’i cu origini aromână şi nu că him român’i, ma him maşi român’i, păn tu soni, căţe nu lugursim că aromân’il’i nu sunt români.

S-hibă limbid şi clar !

Si voi s-vă pirmitusescu ndauă lucri ţi s-feaţiră dupu evenimentili dit 1989.

Ună ş-ună, tu yinar 1989, aprucheai vizita a domnului Vasile Barba, un intelectual di Braşov, profesor di geografie cari emigră ninti di ’89 cu tută familia tu Germania, Freiburg.

Domnul Barba vini la mini, cum ghini ştiţ, earam atumţea viţeprezidentu a Parlamentului provizoriu, aveam borgea ti cultură şi problemili a tiniramil’ei şi ân’i spusi: “Vini oara a noastră.Tini va s-lipsească s-discl’idz uşili cătă idea că noi nu him român’i, că noi him altuţiva”.

Al’i spuş: domnule Barba cum poţ să spun’i ahtari lucru, io bănai cu fleama a românismului tu mini, dumnil’ea a ta nu poţ s-yin’I, să-n’i cafţă, s-hărnescu ună minciună istorică, (la cari va s-agiundzem să spunem căţe).

Deapoa, tut tru aţel chiro cu căftari, căţe nu fui călisitu, fui martor la vizita a delegaţiil’ei a statlui grec tu cari eara adjunctul a ministrului di externe…şi generalu Grilakis, adjunctul a Seflui a Marilui Stat Major cari viniră s-aducă salutlu di suţăl’e a statlui grec andicra di naua aradă politică ali Românie post-revoluţionară şi avură ună andamusi cu domnul Ion Iliescu la cari loai parti, nica ună oară vă spun, cu căftari, ma ghini spus intraiu fără s-caftu niţi ună aprobari.

Si loai parti la aestă scenă: ma s-nu am ună dovadă palpabilă vahi nu va s-aveam curayilu s-vă pirmitusescu. Ama câţe dovada easti, vă u spun. Salutlu fu diplomatic, statlu grec pricunuştea naua aradă, orănduire a Româniil’ei, ălu salută dl. Iliescu şi ăl’i spuni personal ndrupămintul moral şi material a guvernului grec tu eventualitatea că vrea s-loa parti la alidzeri tu ipotisea di prezidentu.

Maş ună condiţie băgară. S-nu agitaţ/ s-nu mintiţ problema aromân’ilor dit Balcani, lucru ţi domnul Ion Iliescu nu-l feaţi, cum niţi Ceauşescu nu feaţi.

Stim multu ghini atitudinea al Nicolae Ceauşescu şi a Partidlui Comunistu andicra di aromân’i, cunuştem multu ghini. Stim ş-ma multu di ahăt, că Ceauşescu fu multu chiro secretar a judeţlui Constanţa, suntu oamin’i ţi ştiu aestă şi lo parti nica şi la vătămarea a aromân’ilor cari nu apruchea ta s-intră tu gospodăriili colectivi.

Dovada ti cari vă spun că există, easti aţea că generalu Grilakis ş-tipusi Memoriile si tu aesti memorii a lui, ari aestu capitol tu termen’il’i ţi io vă-l’i zuyrăpsii.

Există un interes cabaia mari, ca statlu român prit eforturli a născăntor aromân’i inconştienţă ică motivaţ, ta să spună, negănda tută istoria, reală a farăl’ei a noastră şi istoria specială a aromân’ilor, că nu him român’i.

Influenţa yini dit Gărţie şi s-faţi pi un traseu/ ună cali ţi ari, eara să spun popota tru judeţlu Constanţa.

Societatea di Cultură Macedo-Română lo parti ca intervenientu tu proceslu dişclis di Comunitatea Aromânâ, cum ari numa, prit cari căfta revizuirea a Hotărăril’ei di Guvernu, eara guvernul cumăndusit di domnul Boc prit cari eara constituită şi eara specificat turlia di constituire a Comitetlui di Cumănduseari a Organizaţiil’ei Naţională a Minorităţlor, nu ştiu desi aşi eara numa, dimec tuti minorităţli dit România cari suntu pricunuscuti oficial au un comitet di cumănduseari si Hotărârea di Guvernu specifica cum s-faţi constituirea, cari suntu criteriili.

Aestă societati di aromân’i, la iniţiativa a domnului Canacheu, ţi ălu salut, deadi tu giudico guvernul, cu căftarea că aromân’i’i, ma ghini spus aestă societati, s-intră ca membru ică s-aibă un loc di membru tu aestu Comitet di Cumănduseari a organizaţiil’ei adusă aminti, acă nu fu declarată vărăoară comunitati ică minoritati naţională, dimec eara un elementu di absurdu la prota videari.

Ma multu, domnul Boc eara şeflu di partid a domnului Canacheu. Domnul Canacheu eara ma s-nu am alathus, viţeprezidentu. Ună turlie viteprezidentul da tu giudico prezidentul tră ună cauză ţi nu avea fondu, iara noi nviţăm di aestu lucru di la prezidentul ali Academie di atumţea, domnul Haiduc cari avea aprucheată carti di la tribunal că easti ananghi di un punctu di videari ali Academie la aestu proces şi intrăm tru proces ca intervenienţi şi amintăm proceslu cu ună specificare.

Avocatlu a guvernului vărnăoară, nu vini, la niţi un termen, niţi barim căndu s-giudică pi fondu. Amintăm nchisinda di la elementul fundamental ţi vă-lu pirmitusii.

S-yirtuseaşti tru România, Dzuua Naţională a Aromân’ilor ligat di aestă dată, di 10 di mai. Nu ari/ nu există ună Dzuuă Naţională a Aromân’ilor, poati s-hibă ună dzuuă a aromân’ilor căndţido, ama naţională nu poati s-există, easti un falsu istoric, di ună parti, di alantă parti, nu ari niţi ună turlie di raţiuni tra s-ambudyiusească Nomlu a Român’ilor di Iuţido cum s-feaţi tru Parlamentu, la Camera a Deputaţlor, turnată di domnul przidentu Băsescu cari căftă…specificarea a român’ilor di iuţido, cari suntu aeşţă, nu român’i di iuţido.

S-curmă aestă dezbateri diznău cu largul concursu a domnului Canacheu şi s-pitricu diznou la domnul Băsescu cari ălu promulgă.

Tora ma ninti, vără trei-patru an’i s-feaţi un debat tru Parlamentu şi aţel articol fu zburăt diznou şi votat diznou şi tora, tru Nomlu aestu, a Român’ilor di Iuţido aromân’il’i suntu tricuţ ca hiinda român’i di iuţido, cu tuti definiţiili a lor, că suntu ţinţari, cuţovlahi, rămân’i, armân’I, el’i suntu aclo.

S-feaţi ndriptati prit Academia Română a curi âl’i haristusescu andicra di tin’ia ţi u spuni prit declaraţiili publiţi ti realităţli istoriţi.

Membri fondatori. Voi s-vă ghivăsescu ti membri fondatori. Membru fondator şi prot prezidentu ali Academie Română fu Ion Heliade Rădulescu.

Deapoa membri fondatori: Ioan D. Caragiani, Dimitrie Cozacovivi, Andrei Mocioni.

Membri di tin’ie: Andrei Saguna, Ion Pacea, Ioan M. Giuvara.

Membri titulari: Ion Ghica cari di patru ori fu şi prezidentu ali Academie, Atanasie Joja şi el fu un chiro prezidentu ali Academie, Alexandru Odobescu, Nicolae Iorga, Pericle Papahagi, Teodor Capidan, Sextil Puşcariu, Gala Galaction, St. O. Iosif, Octavian Goga, Victor Eftimiu, Lucian Blaga, Constantin Noica şi alţă.

Va s-bitisescu cu ună declaraţie ngrăpsită, a academicianlui Matilda Caragiu Marioţeanu, ună di nai mărl’i specialişţă tu materia ali dialectologie şi maxus a dialectului aromân, alegu: “s-agiundză s-faţ legalizari tră ună comunitati aromânească, minoritară tu România, ază, va s-hibă nai cama marea absurditati ali istorie contemporană a aromân’ilor”.

Vă haristusecu.

RRI — Secţia armânească

Reporter Taşcu Lala