Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Miniştril’i european’i a diasporâlei, la Bucureşti

Indoauă milioane di român’i loară calea a xinâatilei după Revolutia anticomunistă di-tru 1989, unil’i tra să studiadza, să lucreadză sau să si stabilească temporar sau definitiv aclo. Italia şi Spania au ţeale mai marile comunităţ di români, majoritatea alegânda aeste destinaţii tra să-şi află locuri de lucru mai ghine plătite. Alte ţări aleapte di român’i influenţaţ de climatulu politic sau social sunt Ghermănia, Marea Britanie, Austria, Franţa, Belgia, ţeale nordiţe, Statile Unite. Lumea arabă reprezintă, şi ea, ună optiune atractivă trâ unil’i di el’i. Iatu caţe pe durata deţânerilei a li preşedinţil’e rotativă a Uniunilei Europeană, România aduse diaspora pe aghenda a li dezbatire la nivel european. Aieri, la Bucureşti, avut loc ună reuniune a miniştrilor şi secretarilor di stat european’i responsabili cu politiţâle trâ diaspora, prima de aestă turlie organizată de ună ţară care deţâne preşedinţil’ia Consiliului UE. Reprezentanţâ din 17 ţări membre au analizată modalităţâle prin care state europeane stabilescu relaţii di colaborare economică şi culturală cu diaspora, iniţiativile de susţânire a dezvoltarillei lingvistică şi culturală a lişei şi politiţâle care au condusă la integrarea rapidă a membrilor a comunităţâlor aparţinânda a diasporâlei. Si discutaa mai ahoria di libera circulaţie a forţâlei de lucru, migraţie şi integrare, traficulu di persoane şi strateghii de îndrupare a procesului de turnare nâpoi în ţările di orighine. Tru aest contextu, ministrulu trâ românil’i di pretutţindo, Natalia Intotero declarăă: “Avum discuţii legate di alâximintul de bune practiţ, di proiecte prin intermediul a cui să reuşim în continuare să susţânem menţânerea a li identitate naţională din partea a catheunui stat trâ diaspora sa. Avem observată un interes din partea majoritatlei a statilor membre trâ dezvoltare politiţ, programe prin intermediul a cui să si mutrească trâ susţânerea a turnailei acasă, trâ aţel’i care îşi dorescu, îşi au dor” Prezentu la reuniunea informală di la Bucureşti, ministrulu român delegat trâ Afaceri Europeane, George Ciamba, sublinie că apărarea a drepturilor şi interesilor a tutulor cetăţean’ilor, indiferent di loculu în care aeştia aleg să baneadză, să studiadză, să lucreadză, să inoveadză sau să-şi bitisească trâ mai ghine moştenirea/clironomia culturală, lipseaşte să hibă ună prioritate trâ guvernile a statilor membre. El aduse aminte că preşedinţil’ia română a Consiliului UE a reuşi să obţână un acordu provizoriu cu Parlamentul European tru ţe mutreaşte crearea a li Autoritate Europeană în domeniul a lucrului, instituţie care urmeadză să agiută statile membre în aplicarea actilor juridiţe a UE în domeniul a mobilitatilei a forţâlei de lucru la nivelul a Uniunilei, precum şi în ţe mutreaşte coordonarea a securitatilei socială.

, 20.03.2019, 02:32

Indoauă milioane di român’i loară calea a xinâatilei după Revolutia anticomunistă di-tru 1989, unil’i tra să studiadza, să lucreadză sau să si stabilească temporar sau definitiv aclo. Italia şi Spania au ţeale mai marile comunităţ di români, majoritatea alegânda aeste destinaţii tra să-şi află locuri de lucru mai ghine plătite. Alte ţări aleapte di român’i influenţaţ de climatulu politic sau social sunt Ghermănia, Marea Britanie, Austria, Franţa, Belgia, ţeale nordiţe, Statile Unite. Lumea arabă reprezintă, şi ea, ună optiune atractivă trâ unil’i di el’i. Iatu caţe pe durata deţânerilei a li preşedinţil’e rotativă a Uniunilei Europeană, România aduse diaspora pe aghenda a li dezbatire la nivel european. Aieri, la Bucureşti, avut loc ună reuniune a miniştrilor şi secretarilor di stat european’i responsabili cu politiţâle trâ diaspora, prima de aestă turlie organizată de ună ţară care deţâne preşedinţil’ia Consiliului UE. Reprezentanţâ din 17 ţări membre au analizată modalităţâle prin care state europeane stabilescu relaţii di colaborare economică şi culturală cu diaspora, iniţiativile de susţânire a dezvoltarillei lingvistică şi culturală a lişei şi politiţâle care au condusă la integrarea rapidă a membrilor a comunităţâlor aparţinânda a diasporâlei. Si discutaa mai ahoria di libera circulaţie a forţâlei de lucru, migraţie şi integrare, traficulu di persoane şi strateghii de îndrupare a procesului de turnare nâpoi în ţările di orighine. Tru aest contextu, ministrulu trâ românil’i di pretutţindo, Natalia Intotero declarăă: “Avum discuţii legate di alâximintul de bune practiţ, di proiecte prin intermediul a cui să reuşim în continuare să susţânem menţânerea a li identitate naţională din partea a catheunui stat trâ diaspora sa. Avem observată un interes din partea majoritatlei a statilor membre trâ dezvoltare politiţ, programe prin intermediul a cui să si mutrească trâ susţânerea a turnailei acasă, trâ aţel’i care îşi dorescu, îşi au dor” Prezentu la reuniunea informală di la Bucureşti, ministrulu român delegat trâ Afaceri Europeane, George Ciamba, sublinie că apărarea a drepturilor şi interesilor a tutulor cetăţean’ilor, indiferent di loculu în care aeştia aleg să baneadză, să studiadză, să lucreadză, să inoveadză sau să-şi bitisească trâ mai ghine moştenirea/clironomia culturală, lipseaşte să hibă ună prioritate trâ guvernile a statilor membre. El aduse aminte că preşedinţil’ia română a Consiliului UE a reuşi să obţână un acordu provizoriu cu Parlamentul European tru ţe mutreaşte crearea a li Autoritate Europeană în domeniul a lucrului, instituţie care urmeadză să agiută statile membre în aplicarea actilor juridiţe a UE în domeniul a mobilitatilei a forţâlei de lucru la nivelul a Uniunilei, precum şi în ţe mutreaşte coordonarea a securitatilei socială.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company