Prima pagină » Actualitate » Raportul a Departamentului di Stat

Raportul a Departamentului di Stat

Departamentul american di Stat deade tru şteare, la bitisita siptămânâl’ei trecută, Raportul mutrinda situaţia drepturilor a omului, pi care îl realizeadză cathe an pi baza a informaţiilor ţi provin di la ambasadile şi consulatile a Statilor Unite di-tru ţările analizate, di la ofiţiali guvernamental’i, ama şi di-tru alte surse. Ţe spune documentul referitor la România? Că, tru 2017, încl’isorile continuară să hibă supra-aglomerate şi să nu respectă standardele internaţionale, ţi cara că autorităţâle au luată unile misuri di corectare a li situaţie. Abuzurile fapte asupra a unor deţinuţi/hâpsinaţ di cătră autorităţ şi alţâ deţinuţ continuară să reprezintă ună problemă. Apoia, uidisit a Departamentului american di Stat, în România au existată, şi anulu trecut, cazuri di abuzuri a li poliţie, care au rămasă di aţeale mai multile ori nesancţionate, contra a persoanilor cu dizabilităţ, a minorităţâlor sexuale, persoanelor fără apanghiu, a mul’erilor sau consumatorilor di substanţe interdzâse, pricum şi cazuri di antisemitismu, di negare a Holocaustului şi de discrimare a romilor. Altă turlie, rasismul nu fu investigat ca motiv tru niţiun caz penal. Si pronunţăă, ama, tru niscânte/unile dosare, Curtea Europeană a Drepturilor a Omului (CEDO), după ţi are constatată că sistemulu judiciar nu reuşi să amintă un rezultat corectu. Cilimean’il’i din România fură neglijaţ şi cădzură pradă a abuzurilor, iar unil’i/niscânţă di aeştia fură exploataţ pri-tru lucru. În Raportul mutrinda situaţia drepturilor a omului, Departamentul di Stat a Statilor Unite mai apreciadză că fenomenulu a corupţil’ei arămâne răspândit, iar darea di mită/ruşfete – ună practică di arada tru sectorulu public românescu, mai ahoria tru Sănătate. Leghislaţia în vigoare sancţioneadză infracţiun’ile di corupţie a ofiţial’ilor, ama, în ciuda a numeroasilor procese penale, au existată multe cazuri di corupţie la nivel guvernamental în cursul a anului trecut. Aesta faţe că numirulu di procese di corupţie tru care sunt implicaţ ofiţial’i di tese analtă arămase constantu, după cum constantu rămase şi ritmul în care Direcţia Naţională Anticorupţie u duse ninte investigarea şi urmărirea penală a numeroase cazuri ţi implica ofiţialităţ politiţe, judiciare şi administrative. Tut aţel raportu consemneadză şi că exiistă în România politician’i care au sau controleadză pri-tru interpuşi organizaţii media, şi influenţeadză aşi politica editorială a luştor. Organizaţii independente, cum suntu Aghenţia di Monitorizare a Presâl’ei, Freedom House şi Chentrul trâ Jurnalismu Independent atrapsiră atenţia asupra a politizaril’ei excesivă a presâlei, a mecanismilor corupte di finanţare şi a politiţâlor editoriale subordonate a interesilor a proprietarului.