Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucuresti — Prezidentul a senatlui roman, Călin Popescu-Tăriceanu, si atel a Cameral’ei a Deputatlor, Liviu Dragnea, va s-l’ia parti, luni şi marţa, la Conferinţa a Prezidentalor a Parlamentilor statilor membri ali UE, evenimentu carei s-dizvarteasti Tallinn, tru Estonia. Va s-yiba prezenta cama di 40 di prezidenta dit parlamentili naţionali, cum şi prezidentul a Parlamentului European, Antonio Tajani. Protili subiecti ti va s-hiba zburati suntu yinitorlu ali Uniuni Europeana şi dimensiunea di securitati şi apărari ali UE.
Ştefan Stoica, 22.04.2018, 18:02
Washington – Corupţia armâni un fenomen arăspândit tru România, a deapoa arusfetea ma largu esti una practică di arada tru sectorlu public, sa spuni tru Raportul a Departamentului di Stat ali SUA mutrindalui tin’isearea a ndrepturlor a omlui tru România tu 2017. Nomurli nu fura totna bagati tru lucru cu hairi, a deapoa ufitial’i, nica si giudicatorl’i, nchisira nascanti ori practit corupti cu impunitati. Imunitatea di la pusputearea penală ţi u au membri di aza si atel’I di ma ninti a cabinetlui cari fura şi membri a Parlamentului ambudyiusi nascanti ori investigaţiili, nica sa spuni tru raportu. Idyiul documentu cundil’eadză că ari tru România politicieni cari au ica controleadză prit interpuşi organizaţii media, di u influenţeadza politica editorială a aistor. Tu atea ti mureasti hapsan’ili, raportul cundil’eadză ca aesti ma largu suntu pi calbalachi şi nu s-tin’isescu standardili internaţionali, acă autorităţli loara ndaua meatri di corectari ali catastisi. Tu România, uidisitu cu atea ti spuni Departamentul american di Stat, avea şi tru 2017 cazuri di abuzuri ali poliţie, cari armasira di nai ma multi ori nisancţionati, cazuri di antisemitismu, di negari a Holocaustului, di discrimari a romilor, a persoanilor sicati şi a minorităţlor sexuali. Cilimean’il’I dit România nu fura acaţat tru isapi şi cădzura pradă a abuzurlor, a deapoa nascanta di aeşta fura exploataţ cu lucurlu.
BUCURESTI — Guvernul roman ari naeti s-faca sesizari la Curtea Constitutionala tru ligatura cu niaprukearea a prezidentului Klaus Iohannis tra sa-lu scoata di pi ipotisi procurorlu sef ali DNA, Laura Codruta Kovesi. Una andamusi pi aesta tema va s-tana, luni, anamisa di premierlu Viorica Dancila si ministurlu ali Justitie, Tudorel Toader, atel cari pripusi revocarea. Tru minduita a aistui, prezidentul nu adusi argumenti juriditi ica manageriale tra sa u ntimil’eadza apofasea, a deapoa niaprukearea a revocaril’ei fu un lucru eminamenti politic. Seflu a statlui lugursi ca caftarea ti revocari easti niantimil’ata, lucru confirmat si di avizlu negativ ti alu deadi CSM ti pripunirea di demiteri fapta di ministurlu ali Justitie.
BUCURESTI – Preia di feati tra tenis ali Românie azvimsi cu scorlu general di 3-1 pareia ali Elveţie tru barajlu tra calificarea tru Grupa Mondială I a Fed Cup, a curi nicuchira fu casabalu Cluj-Napoca(nord-vest). Tru atel dit soni meci a aistei antriteari, un ti nu ari miză, preacl’ea elveţiană Viktorija Golubic/Jil Teichmann aminta tru 3 seturi preacl’ia româna adrata dit Sorana Cîrstea şi Mihaela Buzărnescu. Tru prota partidă a dzuual’ei, Simona Halep, numirlu una mondial, u azvimsi tru dauă seturi elveţianca Patty Schnyder, aesta turlie lu adusi punctul decisiv tra calificari. Tru meciurli di sâmbătă, Halep aminta tru trei seturi dinintea ali elveţienca Viktorija Golubic, a deapoa Irina-Camelia Begu u azvimsi tru dauă seturi Timea Bacsinszky. Retrogradată tru 2016 dit Grupa Mondială a Fed Cup, România s-toarna tru elita mondială ti campania dit 2019.
Autor: Udalu a habarlor/ Camera stirilor
Armanipsearea: Tascu Lala
