Habari dit bana romaneasca si internationala
Roxana Vasile, 01.11.2017, 16:33
Bucureşti – Radio România umpli 89 di an’i, la 1 di brumar 1928 hiindalui difuzată tru eter prota emisiune. Tu ahurhita, Radio Bucureşti – cum eara cunuscută Societatea – avea emisiuni masi ndaua sahat ndzuua, tru program avea habari, cantiti di gioc şi clasică, cum şi buletine meteorologhiti. Preayalea-ayalea isira tru migdani protili emisiuni complexe. Tru aestu kiro, Radio România easti nai ma importantă instituţie media dit vasilie, prit numirlu di ascultători cari aleg cafi dzuua programele a posturilor di la corporaţie, prit campaniile tru cari s-minteasti şi prit proiectele culturale di anvergură ti li creasti. Tru vasilie, a posturilor naţionale “Actualităţi”, “Cultural”, “Muzical” şi “Antena Satelor” la si adavgă studiourli regionale şi locale, posturli di pe internet tra cilmean’i şi tinirami. Tra xinatati, Radio România ahurhi s-emita emisiuni nica dit an’il’i ’30. Tu aesta oară, Radio România Internaţional ari emisiuni tru 11 di limbi xeani, cum şi tru română ama şi pi armaneasti. Radio România easti nu masi una instituţie publică, ca si un fenomen cultural şi educaţional – declara preşedintele director general ali Societati Româna di Radiodifuziune, Georgică Severin. Ministrul ali Cultura, Lucian Romaşcanu, andrupa personalităţli cari pitricura urări, spunandalui că, di mulţa an’i, lugurseasti Radio România un sotu. Cu furn’ia a Dzuual’ei di 1 di brumar fura andreapti concerte-eveniment a Orchestral’ei di Cameră Radio şi a Corurlor Radio, un recital a Big Band-ului Radio pi Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” di Bucureşti şi a Orchestral’ei di Muzică Populară Radio la Palatea a Parlamentului. Tutunaoară, la Radio România easti organizată, ază, Dzuua a Porţalor Discl’isi. Vom reveni după ştiri.
Bucureşti — Cama di 600 di persoane l’ia parti, di ază, kiro di dauă dzali, Bucureşti, la conferinţa a mul’erloru francofone Creaţie, inovaţie, antreprenoriat, creaştire economică şi dezvoltare: mul’erli spun murafeti!. Oficiali dit 48 di state francofone zburascu ti ndrepturile şi acceslu a mu’erloru la piaţa a luacrlui ili ti contribuţia a aistoru la inovaţie şi antreprenoriat. Preşedintele român, Klaus Iohannis, declara, tru discl’ideari, că rolu a mul’erloru tru economie easte yilipsitoru tra aestu kiro şi yinitor. El saluta, tutunaoara, pripunerea ca la conferinţa di Bucureşti să s-ndreaga un singiru a antreprenoriatlui feminin francofon. Concluziile a conferinţal’ei di Bucureşti va s-hiba bagati tru una Strategie a Francofoniil’ei tra egalitatea anamisa di mul’eri si bărbaţ.
Bucureşti – Dauă pampori militare româneşti andrupascu pareia naval NATO di alumtă contra a minelor marine şi l’ia parti, anamisa di 31 di sumedru şi 14 di brumaru, la operaţiunea di avigl’eari a traficlui maritim dit Lamarea Lae, disvartită tru simfunie cu angajamentele ti s-li lo România şi li ambartita andicra di Alianţa Nord-Atlantică. Fregata românească Regele Ferdinand va s-asigruripseasca comanda a aistei parei, dit care fati parti şi dragorlu maritim Lupu Dinescu, deadun cu pampori dit Vargaria şi Turchia. Forţele Navale Române aduc aminti că, după aspardzearea a catastisil’ei di securitate dit vitinata estică a României, ahurhindalui cu 2014, numirlu a exerciţiilor şi misiunilor disvartiti di NATO tu Amarea Lae criscu cabaia.
Autoru: Roxana Vasile
Armanipsearea: Tascu Lala