Prima pagină » Actualitate » Decizii CSAT

Decizii CSAT

Calificat, di multi ori, drept cupola a structurilor româneşti di securitate şi condus di preşedintele Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţarâl’ei aprobăă, aieri, participarea Bucureştiului la iniţiativa în domeniu a Uniunil’ei Europeană. Uidisit ale Preşedinţil’e di la Bucureşti, Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) va reprezintă ună formă intensificată de colaborare pe dimensiunea politicâl’ei di securitate şi apărare comună. Aesta va oferă posibilitatea ca statele membre ale Uniune care îndeplinescu criterii avansate în domeniul capabilităţâlor militare şi au dor să-şi asuumă angajamente suplimentare să realizeadză întră eale ună cooperare structurată. România va îşi exprimă intenţia preliminară de participare la un set iniţial de dzaţe proiecte di aţeale mai avansatile până în prezentu de cătră statele membre, proiecte a cui dezvoltare ulterioară corespunde a priorităţâlor naţionale mutrinda dezvoltarea capabilităţâlor militare. Membră a NATO di-tru 2004 şi a UE di-tru 2007, România îşi dozăă di totâna atentu implicarea în programele comune di securitate a ţilor doauăle organizaţii. Ţara găzduiaşte frecventu exerciţii multinaţionale ale Alianţă, apănghiseaşte baze militare şi componente a scutului american antirachetă, iar soldaţâl’i român’i sunt în Afganistan, ninca de la arhiusita a an’ilor 2000, arada de camaradzâl’i a lor di-tru Statele Unite. Graţie a unui pact politic la care au subscrisă toate formaţiun’ile parlamentare, doauă procente din Produsulu Intern Brut a Româniil’ei sunt alocate a apăraril’ei, aşi cum şi-au dorită, isa-isa, preşedintele american Donald Trump şi secretarulu gheneral a NATO, Jens Stoltenberg. Pe de altă parte, ama, aşi cum remarcă experţâl’i, dzăţ de an’i, sum umbrela sigură a NATO, europeanil’i au aşteptată exclusiv de la american’i să-l’i apără de fuvirsirile externe. Aoa şi un an, şefulu a Executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, pleda/zbura explicit trâ înhiinţarea unei forţă militară a Uniunil’ei Europeană. Aesta, afirma Juncker, va hibă ună di aţeale mai bunile modalităţ de apărare a valorilor şi graniţelor ale Uniune. După anexarea peninsulâl’ei ucraineană Crimeea di cătră Rusia, după divorţul a Maril’ei Britanie de Bruxelles, imaghinea Europâl’ei suferi dramatic, iar în ţe mutreaşte politica externă nu pare să him luaţ în serios” — recunoştea preşedintele a Comisil’ei Europeană. Ministru ale Apărare în mandatulu a cui România fu admisă în NATO, actualul vicepreşedinte a Parlamentului European Ioan Mircea Paşcu are ună atitudine nuanţată faţă de ideea a unei politică comunitare de apărare. El sublinia, trâ Radio România, că securitatea deveni ună preocupare principală trâ cetăţeanil’i european’i şi, ca atare, şi trâ organismele comunitare. Ama şi că, multu chiro neglijată, apărarea Uniunil’ei Europeană nu poate să hibă asigurată, în cazulu a unei agresiune masivă, fără suportul a partenerilor american’i.