Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Leadzea a educaţil’ei din Ucraina, pi aghenda a Consiliului a li Europă

Noaua leadze ale educaţie, adoptată, în toamna aesta, în Ucraina şi calificată de majoritatea experţâlor drept aţel puţân neinspirată, are devenită subiectu de discuţie şi la Strasbourg. Ună dezbatire de urgenţă mutrinda controversatulu act normativ va domiină aghenda de gioi a Adunaril’ei Parlamentară a Consiliului ale Europă, întrunită în sesiune de toamnă. Dezbatirea fu propusă di delegaţia română şi easte motivată de gâilipsirea pe care u provoacă limitarea drastică a dreptului la educaţie în limba maternă a minorităţâlor naţionale. Uidisit a leadzil’ei, copiil’i din etniile minoritare va poată să studiadză în limba maternă maşi la grădiniţă şi şcoala primară, după care va urmeadză cursurile exclusiv în ucraineană. Fost ministru di Externe, senatorulu Titus Corlăţean, care conduţe delegaţia Româniil’ei şi easte şi vicepreşedintele a APCE, îl’i explică a pitricutâl’ei Radio România la Strasbourg care sunt aşteptările a l’ei de la şedinţa di gioi:

Leadzea a educaţil’ei din Ucraina, pi aghenda a Consiliului a li Europă
Leadzea a educaţil’ei din Ucraina, pi aghenda a Consiliului a li Europă

, 10.10.2017, 21:38

Noaua leadze ale educaţie, adoptată, în toamna aesta, în Ucraina şi calificată de majoritatea experţâlor drept aţel puţân neinspirată, are devenită subiectu de discuţie şi la Strasbourg. Ună dezbatire de urgenţă mutrinda controversatulu act normativ va domiină aghenda de gioi a Adunaril’ei Parlamentară a Consiliului ale Europă, întrunită în sesiune de toamnă. Dezbatirea fu propusă di delegaţia română şi easte motivată de gâilipsirea pe care u provoacă limitarea drastică a dreptului la educaţie în limba maternă a minorităţâlor naţionale. Uidisit a leadzil’ei, copiil’i din etniile minoritare va poată să studiadză în limba maternă maşi la grădiniţă şi şcoala primară, după care va urmeadză cursurile exclusiv în ucraineană. Fost ministru di Externe, senatorulu Titus Corlăţean, care conduţe delegaţia Româniil’ei şi easte şi vicepreşedintele a APCE, îl’i explică a pitricutâl’ei Radio România la Strasbourg care sunt aşteptările a l’ei de la şedinţa di gioi:


Sper să avem ună dezbatire corectă, care să determină ună reacţie corectă a autorităţâlor din Ucraina să reformuleadză aestă leadze, di acceptare expertiza Comisil’ei de la Veneţia pe mardzina a liştei leadze şi de a modificare ună leadze care limiteadză drastic drepturile şi protecţia minorităţâlor naţionale din Ucraina, deci şi a ţilei română.” Aproapea giumitate de milion di etniţ români bâneadză în statulu veţin, majoritatea pi teritoriile româneşti de apirită anexate tru 1940, prin-tru un ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate tru 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Analiştil’i spun că, pe fondul a conflictului dişcl’is cu Moscova, puseulu de intoleranţă a autorităţâlor de la Kiev poate să avizeadză, de faptu, maşi milioanele di etniţ ruşi din estul şi sudulu a Ucrainâl’ei, iar alante comunităţ — români, maghiari, bulgari, greci, polonezi — sunt maşi victime colaterale. Mesulu trecut, şefulu a diplomaţiil’ei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologil’i a lui de la Budapesta, Sofia şi Atena au semnată, pri nângă aestă spus, ună scrisoare comună, prin care-şi exprimă gâilipsirea şi profundul regret faţă di adoptarea noauăl’ei leadzei a înveţămintului din Ucraina. Tot în septembrie, la Bucureşti, într-ună altâturlie nuparavedzută unanimitate, Parlamentul are căftată a statului veţin să reexamineadză actul normativ. Deputaţâl’i şi senatoril’i români au anunţată că urmăresc/că mutrescu cu gâilipsire şi maximă atenţie evoluţiile generate di adoptarea leadzilei şi feaţiră un apel trâ soluţionarea cât mai pe avrapa a situaţil’ei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritulu a cooperaril’ei, pri-tru respectarea strictă a standardelor europeane mutrinda protecţia minorităţâlor naţionale. Tru arada lui, preşedintele Klaus Iohannis preferăă să-şi amână, trâ ună dată neprecizată, vizita pe care urma să u facă mesulu aestua la Kiev.



Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Foto: Ferdinand Stohr / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Dal 31 marzo, la Romania entra a far parte dell'Area Schengen con le frontiere aeree e marittime.
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company