Habari dit bana romaneasca si internationala

XXX – Prezidentul a Consiliului European, Donald Tusk, va s-aiba moeabeti cu tuti statele membre tru yinitoarili dauă stămâni tra initiativili di reforma a Uniunii Europene dupa Brexit. Habarea fu fapta la summitul di Tallinn, tu Estonia, iu sefl’i di stat si di guvern si spusira nvirinarea andicra di avansul cu preayalea a negocierilor mutrindalui iesearea ali Mari Britanii dit Uniune. Subiectul fu tru prota thesi ali andamusi, deadun cu tema initiala ali adunari din capitala estoniana mutrindalui agenda digitala. Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, cundil’ea, cu aesta furn’ia, ixichea a unei agenda digitala unica si tanu un zboru ti strategia care lipseasti s-hiba acatata tru isapi tra realizarea a aistui scupo. El cundil’e necesitatea tra asiguripsearea tru Uniunea Europeana a unlui fluxu liber a datilor fara caracter personal, ca una conditie esentiala tra hairlatica ti bagarea tru lucru a agendal’ei digitala a Uniunil’ei. Ateali dit soni atacuri informatiti tra Europa scoasira tru migdani si perturbări a nascantoru activităţ economice, atea ti dusi la chireri financiare substanţiale – nica spusi preşedintele roman, la Tallinn, tru intervenţia ţanuta la andamusea informală a Consiliului European. Klaus Iohannis evidinţie, tutunaoara, ananghea ca sistemele educaţionale şi di formare s-pregătească cetăţean’il’i ali Uniuni tra s-aminta axizerli digitale ananghisiti, tra s-tana cheptu dinintea a alaxerloru şi provocărlor societatil’ei prezenta şi yinitoari.

Corina Cristea, 30.09.2017, 17:42

XXX – Prezidentul a Consiliului European, Donald Tusk, va s-aiba moeabeti cu tuti statele membre tru yinitoarili dauă stămâni tra initiativili di reforma a Uniunii Europene dupa Brexit. Habarea fu fapta la summitul di Tallinn, tu Estonia, iu sefl’i di stat si di guvern si spusira nvirinarea andicra di avansul cu preayalea a negocierilor mutrindalui iesearea ali Mari Britanii dit Uniune. Subiectul fu tru prota thesi ali andamusi, deadun cu tema initiala ali adunari din capitala estoniana mutrindalui agenda digitala. Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, cundil’ea, cu aesta furn’ia, ixichea a unei agenda digitala unica si tanu un zboru ti strategia care lipseasti s-hiba acatata tru isapi tra realizarea a aistui scupo. El cundil’e necesitatea tra asiguripsearea tru Uniunea Europeana a unlui fluxu liber a datilor fara caracter personal, ca una conditie esentiala tra hairlatica ti bagarea tru lucru a agendal’ei digitala a Uniunil’ei. Ateali dit soni atacuri informatiti tra Europa scoasira tru migdani si perturbări a nascantoru activităţ economice, atea ti dusi la chireri financiare substanţiale – nica spusi preşedintele roman, la Tallinn, tru intervenţia ţanuta la andamusea informală a Consiliului European. Klaus Iohannis evidinţie, tutunaoara, ananghea ca sistemele educaţionale şi di formare s-pregătească cetăţean’il’i ali Uniuni tra s-aminta axizerli digitale ananghisiti, tra s-tana cheptu dinintea a alaxerloru şi provocărlor societatil’ei prezenta şi yinitoari.

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala

BEIJING — Secretarlu di stat american Rex Tillerson declara sâmbătă la Beijing, că Washingtonul ari canale di comunicare cu Phenianul şi că cilastaseasti s-veada desi regimlu nord-coreean u spuni vrearea tra s-ahurheasca discuţii ti programlu a lui nuclear. Tillerson s-andamusi cu preşedintele Xi Jinping, cum ş-cu omologlu a lui Wang Yi. Rex Tillerson andreadzi prima vizita a liderlui di Casa Alba, Donald Trump tru China, pruvidzuta tra meslu brumar tru arada a unal’ei volta tru Asia. Tru mesl’i dit soni, administraţia Trump u stipsi public China – protlu aliat a Phenianlui – că nu baga duri zori a vitinlui a l’ei nord-coreean tra s-traga mana di la ambiţiile a lui nucleare. Gioi, Ministerlu chinez a Comerţului dimanda că Beijingul deadi cumandu tra ncl’idearea a companiilor nord-coreene dit China tru un kiro di 120 di zile. Apofasea, u loară ca apandisi la testele nucleare şi cu rachete fapti tora ma ninti di Phenian, yini după adoptarea a atil’ei dit soni dalga di sancţiuni di cătra Consiliul di Securitate ONU, la ahurhita a meslui yismaciuni. Tutunaoara, China dimanda stămâna ti tricu restricţii tru domeniul petrolier şi danasearea a importurlor di produsi textile dit Coreea di Nord.

Autor: Andreea Bojoi

Armanipsearea: Tascu Lala

XXX — Una protă participare a echipal’ei di militari veterani ali Românie la Agiocurile paralimpice Invictus încurunată cu medalii şi premii. După medalia di brundz la canotaj tru sală amintată di locotenentul Ciprian Iriciuc şi medalia di brundzu amintată di maiorul Laurenţiu Şerban la 1.500 metri, echipa ali Romanie aminta finala la proba di tir cu artema. Atel’I trei militari cari amintara performanta remarcabilă: Ionut Butoi, Dorin Petrut si Nicusor Pegulescu. Ionuţ Butoi aminta şi medalia di asimi tru finala di tir cu artema. Echipa ali Românie care partitipă la agocurile paralimpice Invictus dit Canada easte adrată dit 15 militari pliguiţ tru Irak şi Afganistan cari concurara la şase discipline sportive individuale – tir cu artema, atletismu, canotaj tru sala la simulator, haltere, ciclism şi anot. La aesti s-adavgă, ca sport di echipa, volei dit poziţia şideari. Invictus Games easte una competiţie sportivă cari avu prima ediţie tru 2014 şi aduna delegaţii naţionale adrati din veterani şi militari pliguiţ tru teatrele de operaţiuni ica cu diversi afecţiuni.

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala