Habari dit bana romaneasca si internationala
Ştefan Stoica, 15.08.2017, 19:55
Bucuresti — Idyealui cum embistimen’l’i ortodocşi şi catolici di tuta lume, românii tin’isira, marţa, ali Sta Marie”, sărbătoare ti aduti aminti di momentul ti analtarea Teru a truplui a Samtal’ei Fecioara Maria. Tru baseritli şi mânăstirurli dit România fura oficiate slujbe speciale, a deapoa n’il’i di persoane eara dusi hagilaki. Tutunaoara, cama di 2,2 milioane di români ş-yiurtusira dzuua di numa. Tu 15 di agustu, di Adormirea a Maicii Domnului, fu marcată şi Dzuua a Marinal’ei Române, Sâmta Maria hiindalui lugursită vigl’itoarea a marinarlor. Tru prezenţa a prezidentului Klaus Iohannis, Constanţa, pi litoralu ali Aarea Lae, s-tanu un spectacol naval grandios, la care loara parti 30 di pampori şi ambarcaţiuni, 12 aparate di azboiur şi 3.000 di militari. Vinira s-mutrească spectacolu cama di 12.000 di persoane. Caplu a statlui român declara, cu aesta furn’ia, că România ş-l’ia borgi cama cilastisitoru profilu di stat vartos şi di actor regional yilipsitor. Anvartusearea ali securitati şi ali apărari tu dimensiunea maritimă armâne namisa di cilastiserli ali Românie — cundil’e Klaus Iohannis.
Bucureşti — Panayirlu di carti Gaudeamus dit staţiunea Mamaia di pi litoralu ali Amarea Lae, organizat di Radio România, dusi ma largu tu dzuua di marţa. Cu un dzuua ma ninti, reprezentanţal’ii ali Comisie Europene tru România tanura, tru cadrul ali ediţie aniversara cu numirlu 100 a evenimentului, un debat tra yinitorlu ali Uniuni. Deadun cu Gaudeamus, postul public di radio sărbăturiseaşti, aestă veară, şi 50 de an’i di la protlu semnal lansat tru eter di Radio Vacanţa, postul estival cari harsi plajili româneşti kiro di dzat di an’i. Cu furn’ia a aistei diplo yiurtie, Mamaia fura programate concerte a orchestrilor Radio România.
(Roxana Vasile)
Bucuresti – La Izvurlu a Mureşlui, tru judeţul Harghita(centru), s-dusi, ază, a 15-a ediţie a Universitatil’ei di veară a românilor di iutido. Luni, tru discl’ideari, deputatlu PMP Eugen Tomac feati un apel la dialog cătrq tute fortali politice ti rezolvarea a problemelor ti li au comunitătli di români anvarliga di vasilie, cari s-ampulisescu cu un proces nniacumtinat di deznationalizare. El nica spusi că easti ananghi di una implicare multu ma coordonată a statlui, nica s-ti organizarea di actiuni care tan di memoria românitatil’ei dit vitinatati. Fatearea una ali Rip. Moldova cu România, ca obiectiv naţional ti anlu 2018, fu una alta tema di debat tru cadrul a lucrărlor la Universitatea di Veară, participanţal’i la discuţii cundil’indalui că vasilia noastră lipseasti tra să-şi l’ia borgea limbid şi fără echivoc aestu proiectu di vasilie. Programul acata tru isapi şi lansări di cărţa şi publicaţii, expoziţie di carti cu vindeari, deba liberu, spectacole folclorice. Suntu vinit tiniri dit vasilie şi di tu xeani (Rip. Moldova, Ucraina, Ungaria, Sarbia, Vargaria, Arbinisia, Macedonia), parlamentari cata cum şi conferenţiari dit protili tentre universitare ali vasilie şi dit xeani. Lucrărli s-dizvartescu până viniri. Tema ali editie di estan: “Di la prota uniri la Marea Unire. România si român’il’i di iutido, cata iu ?”
(Mihai Pelin)
Armanipsearea: Tascu Lala