Legislaţia mutrindalui abuzlu tru lucru, tru dezbateri
Ministerlu român ali Justiţiei dimanda că va s-apufuseasca un prag valoric, pi cari alu numasi “rezonabil”, di la cari abuzlu tru lucru va s-hiba lugursitu infracţiuni. Precizarea fu faptă di ministurlu Tudorel Toader, după ti giudicătorl’ii a Curtil’ei Constituţionala apufusira că easti la latituditea a Parlamentului s-apufseasca ti prag easti ananghi tru cazlu a zn’iilor fapti di furn’ia a aistor fapti. Curtea Constituţională avea tranşata, ase, caftarea a fostal’ei nicukira a prezidentului PSD (la guvernare) şi di la Camera a Deputaţlor, Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, ea işisi giudicată tru un dosar mutrindalui abuzul tru lucru. Fosta doamnă Dragnea invoca niconstituţionalitatea a articolui respectiv dit actualu Cod Penal tru dosarlu a angajărlor la Direcţia di Asistenţă Socială dit giudeţlu Teleorman (sud), pi cari u cumandusi tru perioada tru cari nicuckirlu eara prezidentul a Consiliului Judeţean. Procurorl’ii DNA alu stipsescu Dragnea işisi di instigare la abuz tru lucru şi instigari la fals intelectual, cate el vahi al’i candasi responsabilii ali Direcţie s-bagă pi lucru, fictiv, doauă persoani, membri ale organizaţie giudeţeana PSD, cari fura păltiti cu paradz publit, aca lucra exclusiv tra partid.
Bogdan Matei, 13.06.2017, 14:05
Ministurlu Toader exighiseasti: Aştiptăm prota s-prota decizia a Curtil’ei, motivarea a l’ei integrală, nu masi comunicatul, după cari va s-fatem dizbateri cu profesioniştil’i a dreptului, cu societatea civilă, tra s-videm cari poate s-hiba praglu atel rezonabil di turlie s-li faca simfuni pruviderli dit Codul Penal cu decizia ali Curti Constituţionala, cate sa zburasti di obligaţia a legiuitorlui primar ica delegat.”
Tru numa a isnafil’ei magistraţlor, prezidentul ali Analta Curti di Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, lugurseasti că praglu lipseasti s-hiba apufusitu andicra di aprecierile a giudicătorlor tra gradlu di piricl’iu social a faptal’ei. Şi cundil’eadză: Minduescu că tora suntu premature discuţiile t ligatura cu nivelu a furlachil’ei, cate ma s-hiba di CCR avu tru minti un grad n’icsurat di piricl’iu social a faptal’ei, sigura, praglu lipseasti s-aibă un cuantum relativ n’ic, ma s-avu tru videala alte aspecte, cuantumul poate s-hiba diferit andicra di atea ti avu tru minti CCR.”
Ministerul Public, al’iumtrea, easti categoric contra tra s-baga vara prag. Procurorul general, Augustin Lazăr, cundil’e că nu va s-traga mana di la aestu punctu di videala, pe cari lu-ari spusa tru public. Habarea a ministerului yinini pi fondul a subeiloru acute dit societate mutrindalui vrearea a putearil’i tra s-agaliseasca campania anticorupţie, cari pitricu după heari ica barimu tru boxa a acuzaţlor mulţa politicieni ti ma ninti eara intangibili. Tru ahurhita a anlui, minduearea a fostului ministru di resortu, Florin Iordache, tra s-alaxeasca codurile prit ordonanţă di urgenţă scoasi pi geadei sute di n’il’i di oameni, tru nai cama babageanlu protestu colectiv post-comunist. Neise, Guvernul trapsi mana di la ordonaţă, a deapoa Iordache di la portofoliu.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
