Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

In Memoeriam prof. dr. Nicolae-Serban Tanasoca

Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti — tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.

In Memoeriam prof. dr. Nicolae-Serban Tanasoca
In Memoeriam prof. dr. Nicolae-Serban Tanasoca

, 09.04.2017, 08:27



S-aminta tru una fumel’e di armân’i. Una lumake dit fumeal’a a lui, cu aradatina tru Hamunisia Balcanică, fu thimil’iusita di un lali a lui stabilit, tru ahurhita a secolui a 20, tru Statele Unite ali America.



Studie filologia clasică la Universitatea di Bucureşti, iu ş-lo licenţa tru 1964 , a deapoa si doctoratlu tru 1979. Eara profesor la Universitatea Naţională di Arte di Bucureşti şi director a Institutlui di Studii Sud-Est Europeani ali Academie Româna.



Dit lucrarli a lui adutem aminti una antologie comentată di studii tu ligatura cu literatura bizantina, apriduteri dit literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) şi neogreacă, lucrări ndreapti tra istoria a armân’ilor etc.



Spusi sinfer, tutunaoara, tra istoria modernă ali Românie – edita aduteri aminti şi discursuri di al Take Ionescu, edita deadun cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moştenirea scrisă al Gheorghe Tătărescu.



El s-aradapseasti anamisa di nvitatl’I di framti cari ndrupasti idea tra restaurarea tru România a sistemlui monarhic constituţional sum dinastia Hohenzollern.


Muri tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti, tu ilikia di 75 di an’i.


Lucrări publicati:


  • Literatura Bizanţului (coordonator), Bucureşti, Editura Univers, 1971


  • Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores Byzantini saec. XI-XIV (deadun cu Al. Elian), Editura Academiei, Bucureşti, 1975
  • Balcanologi şi bizantinişti români, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2002)
  • Bizanţul şi românii (eseuri, studii, articole), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2003
  • Unitate romanică şi diversitate balcanică. Contribuţii la istoria romanităţii balcanice (deadun cu Anca Tanaşoca), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2004


Prof. Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca ti armân’i:


– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veacl’e a armân’ilor (cartea alu Murnu isi tu 1913; editia Tanasoca — multu adăvgată cu xitaxeri ti s-featiră dupâ ti Murnu angrăpsi cartea a lui — isi tu anlu 1984)


– Tipusi tuti fântânili ti armân’i tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dun’eaua armânească)


– Tu 1994 adră apridutearea tu limba română a cartil’iei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtâ ti armân’i


– Angrăpsi ma multi studii tră mărl’i anvitat armân’i: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi si niscănti cărta ditu 1913 alu Murnu ti suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.


– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti ti s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armân’i tu eta 19, adunati di Victor Papacostea si Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu s-lu tipusi.


– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentăl’iei anamisa di Apostol Margarit si Ioan Carageani. Cartea easti etima si avemu nădia ca va s-hibâ tipusită.


Avem adză isturii angrăpsiti a armân’ilor si ti furn’ia câ Tanaşoca adră multu lucru.




Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri anlu ţi tricu (la trei di andreu 1998) Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.


Anlu aestu prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.


Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.




Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului profesor Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):



“Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.




Dumnidză s-lu l’ieartă !



Maia Sandu (foto: presedinte.md)
Actualitati Monday, 04 November 2024

Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi. Tru turlu decisivu, di dumănică, a...

Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană
Ziua Naţională a Radioului-1 noiembrie
Actualitati Sunday, 03 November 2024

Radio România – 96

Radio România yiurtuseaști 96 di añi di anda intrâ ti prota oarâ tu casili a ascultâtorloru ditu vâsilie ş-ditu xeani. Tu 1 di brumaru 1928...

Radio România – 96
(foto: jorono / pixabay.com)
Actualitati Monday, 28 October 2024

Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

Un debatu electoralu ţi nu s-ari faptă, pritu turlia a lui, ama previzibilu pritu conţăniri, lli-avu ca protagonişti, dumănică, aţelli doi...

Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Friday, 25 October 2024

Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

Tru România, viniri ahurhi, campania electorală tră protlu turu a alidzerloru prezidenţiali. Aesta va s’bitisească tru 23 di brumaru, oara...

Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali
Actualitati Wednesday, 23 October 2024

Atentat tru Ankara

Atentat tru Ankara Tru un atentatu „teroristu” faptu, ñiercuri, dinintea a scamnului a companiillei Turkish Aerospace Industries (TUSAS),...

Atentat tru Ankara
Actualitati Monday, 21 October 2024

Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

Viniț la urni tru un numiru ma mari andicra di aţeali di ma ninti alidzeri, prezidenţiali, cetățeañilli ali Ripublica Moldova apufusiră ca...

Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită
Actualitati Friday, 18 October 2024

Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

Catandisea ditu Ucraina, hala ditu Orientul di Mesi, competitivitatea UE şi kivernisearea ali migraţie, ama şi cuvendză ti Republica Moldova,...

Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European
Actualitati Thursday, 17 October 2024

Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

Agenţâlli di rating, economişțâlli, analişțâlli, tuţ facu tâmbihi tu ți mutreaști deficitlu bugetaru multu mari, ți poati s-agiungâ la...

Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company