Cum fu yiurtusită Unirea a Printipatilor
Tru vasilie si tru comunităţli româneşti dit diaspora fu yiurtusită, marţa, prit ma multi evenimente, umplearea a 158 di an’i di la Unirea a Printipatilor Români. Tru 24 di yinar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu una stămână ma ninti, domnitor ali Moldova-fu votat, tru unanimitate, şi di Adunarea Electivă di Bucureşti ca suveran a Ţaral’ei Româneşti şi proclamat domnu a Printipatilor Uniti. Fu simnata ase, di facto, unirea a atilor dauă stati banati di români. Trei ani ma amanat, tru 24 di yinar 1862, Unirea fu pricanascută internaţional, iara statlu lo numa di România.
Bogdan Matei, 25.01.2017, 12:05
Tru vasilie si tru comunităţli româneşti dit diaspora fu yiurtusită, marţa, prit ma multi evenimente, umplearea a 158 di an’i di la Unirea a Printipatilor Români. Tru 24 di yinar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu una stămână ma ninti, domnitor ali Moldova-fu votat, tru unanimitate, şi di Adunarea Electivă di Bucureşti ca suveran a Ţaral’ei Româneşti şi proclamat domnu a Printipatilor Uniti. Fu simnata ase, di facto, unirea a atilor dauă stati banati di români. Trei ani ma amanat, tru 24 di yinar 1862, Unirea fu pricanascută internaţional, iara statlu lo numa di România.
Dumnil’ea al Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) baga, prit reformili radicali promovati, timeal’li instituţionali ali Românie moderna. Tru 1918, proteslu di constituire a statlui naţional s-bitisi prit unirea cu Regatul ali Românie a provintiilor istoriti cu populaţie majoritar românească ti eara, până atumtea, sum ocupaţia a imperiilor multinaţionali vitini. Stena a atilor nai ma importante teremonii fu, ca di arada, Iaşlu (nord-est), veacl’ea capitală ali Moldova. N’il’i di oamin’i loara parti, tru aer libir, la un concertu di muzică populară şi un Te Deum cari prefaţara discursurli a oficialităţlor.
Tru numa a Guvernului, ministrul social-democrat al Cultural’ei, Ionuţ Vulpescu, spusi că Unirea a Printipatilor easti un exemplu di solidaritati şi consensu a curi lipseasti sa-l’i l’ia torlu şi politicien’il’i di aza: Avem ti alidzeari: nidzem ma largu cu un discursu a dezbinaril’ei şi a incultural’ei sinucigaşi ica va s-adram una alaxeari radicală tru turlia tru cari na videm noi tuţ yinitorlu, ligaturli anamisa di noi, ananghea di solidaritate şi di proiectu.”
Dit opoziţie, viteprezidenta a Senatlui, liberala Iuliana Scântei: Unirea a Printipatilor Române dit 24 yinaru 1859 fu nai cama di curayiu actu a statalitatil’ei moderni româneşti şi a elitilor polititi dit Moldova şi Ţara Românească. Curayilu şi viziunea a nascantor oamin’i armâni şi ază, la aproape a 160 di an’i distanţă, ca ti ciudie, ama vartoasă.”
Şi Arad (vest), suti di oamin’i yiurtusira Unirea a Printipatilor prit un babagean cor. Minduerli a lor s-ndriptara şi cata Basarabia, provintia istorică românească arachită di sovietit tru 1940 şi pi a curi teritoriu fu timil’iusită Ripublica Moldova di aza: Boati 1 Cându atel’i cari nu na vor mutrescu fuvirsitor cătra Moldova, lipseasti s-dăm valoarea uidisita tra aestu evenimentu.” Boati 2: Ti yinitor am mirakea dit tută inima ca ş-Basarabia s-hiba unită cu România, că aştiptai cabaia, mulţa an’i, tra să s-faca aestu lucru. S-nă harsim că Dumnidzalu na deadi una vasilie, un popul, una limbă şi vrem să u ayiuseasca România ma largu.”
Tru numa a Guvernului pro-occidental ali Ripublica Moldova, ministurlu ali Cultura, Monica Babuc, pitricu, dimi, un mesaj tru cari spuni că limba, adetea şi cultura naţională comuna andrupasti bagarea tru lucru a marlor a noastri yisi.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala