Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cum fu yiurtusită Unirea a Printipatilor

Tru vasilie si tru comunităţli româneşti dit diaspora fu yiurtusită, marţa, prit ma multi evenimente, umplearea a 158 di an’i di la Unirea a Printipatilor Români. Tru 24 di yinar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu una stămână ma ninti, domnitor ali Moldova-fu votat, tru unanimitate, şi di Adunarea Electivă di Bucureşti ca suveran a Ţaral’ei Româneşti şi proclamat domnu a Printipatilor Uniti. Fu simnata ase, di facto, unirea a atilor dauă stati banati di români. Trei ani ma amanat, tru 24 di yinar 1862, Unirea fu pricanascută internaţional, iara statlu lo numa di România.

Cum fu yiurtusită Unirea a Printipatilor
Cum fu yiurtusită Unirea a Printipatilor

, 25.01.2017, 12:05

Tru vasilie si tru comunităţli româneşti dit diaspora fu yiurtusită, marţa, prit ma multi evenimente, umplearea a 158 di an’i di la Unirea a Printipatilor Români. Tru 24 di yinar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu una stămână ma ninti, domnitor ali Moldova-fu votat, tru unanimitate, şi di Adunarea Electivă di Bucureşti ca suveran a Ţaral’ei Româneşti şi proclamat domnu a Printipatilor Uniti. Fu simnata ase, di facto, unirea a atilor dauă stati banati di români. Trei ani ma amanat, tru 24 di yinar 1862, Unirea fu pricanascută internaţional, iara statlu lo numa di România.




Dumnil’ea al Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) baga, prit reformili radicali promovati, timeal’li instituţionali ali Românie moderna. Tru 1918, proteslu di constituire a statlui naţional s-bitisi prit unirea cu Regatul ali Românie a provintiilor istoriti cu populaţie majoritar românească ti eara, până atumtea, sum ocupaţia a imperiilor multinaţionali vitini. Stena a atilor nai ma importante teremonii fu, ca di arada, Iaşlu (nord-est), veacl’ea capitală ali Moldova. N’il’i di oamin’i loara parti, tru aer libir, la un concertu di muzică populară şi un Te Deum cari prefaţara discursurli a oficialităţlor.




Tru numa a Guvernului, ministrul social-democrat al Cultural’ei, Ionuţ Vulpescu, spusi că Unirea a Printipatilor easti un exemplu di solidaritati şi consensu a curi lipseasti sa-l’i l’ia torlu şi politicien’il’i di aza: Avem ti alidzeari: nidzem ma largu cu un discursu a dezbinaril’ei şi a incultural’ei sinucigaşi ica va s-adram una alaxeari radicală tru turlia tru cari na videm noi tuţ yinitorlu, ligaturli anamisa di noi, ananghea di solidaritate şi di proiectu.”




Dit opoziţie, viteprezidenta a Senatlui, liberala Iuliana Scântei: Unirea a Printipatilor Române dit 24 yinaru 1859 fu nai cama di curayiu actu a statalitatil’ei moderni româneşti şi a elitilor polititi dit Moldova şi Ţara Românească. Curayilu şi viziunea a nascantor oamin’i armâni şi ază, la aproape a 160 di an’i distanţă, ca ti ciudie, ama vartoasă.”




Şi Arad (vest), suti di oamin’i yiurtusira Unirea a Printipatilor prit un babagean cor. Minduerli a lor s-ndriptara şi cata Basarabia, provintia istorică românească arachită di sovietit tru 1940 şi pi a curi teritoriu fu timil’iusită Ripublica Moldova di aza: Boati 1 Cându atel’i cari nu na vor mutrescu fuvirsitor cătra Moldova, lipseasti s-dăm valoarea uidisita tra aestu evenimentu.” Boati 2: Ti yinitor am mirakea dit tută inima ca ş-Basarabia s-hiba unită cu România, că aştiptai cabaia, mulţa an’i, tra să s-faca aestu lucru. S-nă harsim că Dumnidzalu na deadi una vasilie, un popul, una limbă şi vrem să u ayiuseasca România ma largu.”




Tru numa a Guvernului pro-occidental ali Ripublica Moldova, ministurlu ali Cultura, Monica Babuc, pitricu, dimi, un mesaj tru cari spuni că limba, adetea şi cultura naţională comuna andrupasti bagarea tru lucru a marlor a noastri yisi.



Autor: Bogdan Matei


Armanipsearea: Tascu Lala


Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company