Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucuresti — Ma mulţâ fosti demnitari roman’i, intră care ex-presedintile Ion Iliescu, ex-premierulu Petre Roman si ex-directorulu SRI, Virgil Măgureanu, furâ bâgaţ sum stepsu, ază, di infractiuni contra uminitatil’ei, tru dosarulu “Mineriada din 13-15 iunie 1990”. Uidisit a procurorilor, inculpatâl’i au decisă, organizată si coordonată un atac gheneralizat si sistematic asupra ţilor care manifesta in chentrul a Bucurestiului contra Putearilei di stanga instalată dupa cadearea dictaturâlei comunistă, tru andreu 1989, pricum si asupra populatil’ei a Capitalâl’ei. La aţist atac, sustân procuroril’i, au participată forte a Ministerului di Interne, Ministerului Apărarilei si SRI, la care si adaavgă piste dzaţe m’il’e di mineri si altâ lucrători din ma multe zone a tarâlei. Pi fondul a unor incidente violente in Capitala, pi care Armata avea reusită, deja, sa li puituiască, presedintile di atumţa, Ion Iliescu, invocăă ună tentativa di puci di extrema dreapta si câftăă a populatil’ei sa apără institutiile democratiţe. Descinderea, v’inearea, minerilor din Valea Jiului (centru-vest) la Bucuresti, iu atacară Universitatea, sediile a partidilor di opozitie si redactiile a unor jurnale independente, si-a soldată cu patru decese si piste 1.200 di ranit. Tru 2014, Curtea Europeană a Drepturilor a Omului are emisă ună decizie care impunea a Româniilei să contiinuă investigaţiile tru dosarulu a Mineriadâlei din iunie 1990
Florentin Căpitănescu, 23.12.2016, 21:46
Bucuresti — Ma mulţâ fosti demnitari roman’i, intră care ex-presedintile Ion Iliescu, ex-premierulu Petre Roman si ex-directorulu SRI, Virgil Măgureanu, furâ bâgaţ sum stepsu, ază, di infractiuni contra uminitatil’ei, tru dosarulu “Mineriada din 13-15 iunie 1990”. Uidisit a procurorilor, inculpatâl’i au decisă, organizată si coordonată un atac gheneralizat si sistematic asupra ţilor care manifesta in chentrul a Bucurestiului contra Putearilei di stanga instalată dupa cadearea dictaturâlei comunistă, tru andreu 1989, pricum si asupra populatil’ei a Capitalâl’ei. La aţist atac, sustân procuroril’i, au participată forte a Ministerului di Interne, Ministerului Apărarilei si SRI, la care si adaavgă piste dzaţe m’il’e di mineri si altâ lucrători din ma multe zone a tarâlei. Pi fondul a unor incidente violente in Capitala, pi care Armata avea reusită, deja, sa li puituiască, presedintile di atumţa, Ion Iliescu, invocăă ună tentativa di puci di extrema dreapta si câftăă a populatil’ei sa apără institutiile democratiţe. Descinderea, v’inearea, minerilor din Valea Jiului (centru-vest) la Bucuresti, iu atacară Universitatea, sediile a partidilor di opozitie si redactiile a unor jurnale independente, si-a soldată cu patru decese si piste 1.200 di ranit. Tru 2014, Curtea Europeană a Drepturilor a Omului are emisă ună decizie care impunea a Româniilei să contiinuă investigaţiile tru dosarulu a Mineriadâlei din iunie 1990
(Florentin)
Bucuresti – Preşedintile roman, Klaus Iohannis, amânăă până după Crăciun desemnarea unui nou premier. El feaţe anuntul după consultările pi care li avu, m’iercuri şi gioi, cu partidile politiţe care au intrată în Parlament la aleadzirile leghislative di-tru 11 andreu. Coalita majoritara PSD – ALDE u propuse ca premier pi social-democrata Sevil Shhaideh, fost ministru a Dezvoltaril’ei, iar PMP pi Eugen Tomac. PNL şi USR anunţară că va facă opoziţie şi nu var susţână un guvernu format în varliga a PSD, în timp ţi UDMR simnă un acordu di colaborare parlamentară cu coaliţia PSD-ALDE.
(Mihai)
Bucureşti – La Aeroportul Otopeni di nângă Bucuresti avu loc, ază, ună slujbă di comemorare a eroilor martiri care şi-au chirută bana în Revoluţia di-tru 1989. Aoa şi 27 di an’i, 40 di soldaţ di aţel’i 82 di militari pitricuţ şi să faca ma sânâtoasă paza aeroportului îşi chirură bana, după ţi soldaţâl’i di-tru dispozitivulu di la Otopeni dişcl’isiră foculu asupra lor, crezânda că sunt terorişţâ. Alţâ 8 civili angajaţ a aeroportului care v’inea la serviciu într-un autobuz cădzură sum tirul a mitralierilor. Ninte cu 27 di an’i, în vestul a Romaniilei, la Timişoara, arhiusea revolta anticomunista, care apoia si extinse în toată ţara. Perioada 23-25 andreu 1989 fu aţea tru care dictatoril’i Nicolae si Elena Ceausescu fură acâţaţ, giudicat sumar si executat. Piste 1.000 di oamini muriră şi aproapea 3.400 fură plighuiţ tru alumtile care avură loc in România, singura ţară di-tru Bloculu Estic iu alâxirea a reghimului si-are faptă violent şi tru care conducătoril’i comunişti fură executaţ.
(Aura Spiridon)