Habari dit bana romaneasca si internationala (20.09.2016)
Bucuresti — La Bucuresti fu inhiintata comisia trâ elaborarea asi-numitului “Proiect di tară”, are anuntată, ază, Administratia Prezidentiala. Trâ aţistă comisie fură nominalizate 23 di persoane – dzaţe membri independentâ, un reprezentantu a Guvernului si câte doi reprezentantâ a partidilor parlamentare. In perioada imediat următoare va să si facă ună primă sedintă a liştei comisie, sum conduţirea a sefului a statului, Klaus Iohannis. “Proiectul di tară” reprezintă ună viziune dispre cum lipseaşte să si spună România pi termen mediu si lungu, tânut isape di statutulu di membru a li UE si di Parteneriatulu strateghic cu SUA, preciză Administratia Prezidentiala.
Florentin Căpitănescu, 20.09.2016, 22:34
Bucuresti — La Bucuresti fu inhiintata comisia trâ elaborarea asi-numitului “Proiect di tară”, are anuntată, ază, Administratia Prezidentiala. Trâ aţistă comisie fură nominalizate 23 di persoane – dzaţe membri independentâ, un reprezentantu a Guvernului si câte doi reprezentantâ a partidilor parlamentare. In perioada imediat următoare va să si facă ună primă sedintă a liştei comisie, sum conduţirea a sefului a statului, Klaus Iohannis. “Proiectul di tară” reprezintă ună viziune dispre cum lipseaşte să si spună România pi termen mediu si lungu, tânut isape di statutulu di membru a li UE si di Parteneriatulu strateghic cu SUA, preciză Administratia Prezidentiala.
(Florentin)
Bucureşti – Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, si declară profund cu chefea frâmtă di votulu din Senat în cazulu a fostului vicepremier si ministru di Interne Gabriel Oprea şi atrapse atenţia că politicianil’i care blochează actul di justiţie nu va să si bucură niţiunăoară di respectul şi încreadirea a cetăţen’ilor, are informată purtătorulu di zbor a preşedintelui. Şefulu a statului consideră că ună parte di senatori demonstrară diz nou că nu si achicâsi niţe până tora faptul că stepsul sau nicâbâtlâchea unui om nu easte stabilită di un vot în plen, ţi di ună instanţă di giudicată şi reitereadză că într-un stat di dreptu niţiun om nu lipseaşte să hibă ma prinsus di leadze. Tru arada lui, DNA precizeadză că respindzirea a câftaril’ei are drept consecinţă blocarea anchetâlei penală şi îl’i plaseadză pi procurori în imposibilitatea a stabilirile’i a li răspundire penală a luştui. Senatoril’i u respinsiră, prin vot, câftarea DNA di înţeapire a li urmărire penală a fostului vicepremier si ministru di Interne, Gabriel Oprea, acuzat di vâtâmare din culpă. Un poliţistu îşi chiru bana, anulu trecut, într-un accidentu di motocicletă, în timp ţi făţea parte din coloana ofiţială a lu Oprea. Aestua s-aiba faptă tru aţel momentu ună deplasare în interes privat, care nu-l’i didea ndreptul la coloană ofiţială.
(Florentin)
New York – La New York athiusi primulu summit convocat di Naţiunile Unite pi tema a migranţâlor, în cadrul a sesiunilei anuală a Adunarilei Ghenerale a ONU. La aţist evenimentu, delegaţia României easte condusă di premierulu Dacian Cioloş, care easte insutât di ministrulu di Externe, Lazăr Comănescu. Lideril’i prezenţâ la summit analizeadza cauzile a luştor fluxuri migraţioniste si vor să aaflă soluţii trâ v’initor. Ofiţialil’i romani promoveadza si candidatura Româniilei la un nou mandat di membru nipermanentu în Consiliul di Securitate trâ an’il’i 2020-2021. In marja a reuniunilei, Dacian Ciolos are programate adunări cu secretatulu gheneral a ONU, Ban Ki-moon, si cu preşedinţâl’i a li Filandă şi Eghiptului. Aieri, Lazăr Comănescu are participată la ună reuniune informală cu omologil’i a lui bulgar, croat şi grec pi teme europeane si si-are adunată cu Victoria Nuland, asistentul a secretarului di stat american trâ afaceri europeane şi euro-asiatiţe. Aţel’i doil’i discutară di parteneriatulu strateghic bilateral, securitatea reghională, implicaţiile a fenomenului migraţionistu şi modalităţâle di abordare a luştui.
(Mihai)
Bratislava — Premierulu a Slovachilei, Robert Fico, a cui ţară asiguripseaşte preşedinţil’ia rotativă a UE, are declarată că Uniunea va să si asiguripsească că procesul di ieşire a Marilei Britanie din Bloculu comunitar va să hiba unulu “extrem di duriros”, informeadză site-ul a juranlului britanic The Independent. Uidisit a lu Fico, Bruxellesul va să ufilisească Brexitul tra să demonstreadză a lântor state membre importanţaa rămânearilei tru UE. Premierulu slovac mai dzâse că a Marilei Britanie nu va-l’i si permită să transformă lucrătoril’i din statile membre UE tru “cetăţeani di clasa a daua”, în timp ţi statulu britanic ninca si buucură di beneficiile a pâzarilei liberă. Premierulu Theresay May refuzăă să garanteadză statutulu a cetăţen’ilor UE din Marea Britanie, ama are insistată asupra faptului că are dor ca aeştia să arămână în statulu britanic, în cazulu în care şi britaniţâl’i sunt respectaţ tru alante state a li UE.
(Aura Spiridon)