Summitulu european di la Bratislava
Reuniţ la Bratislava, lideril’i comunitari convenirâ un termen di 6meşi trâ stabilirea unei strateghie care să facă di bloculu comunitar un spaţiu ma sigur şi mai atractiv trâ propriil’i cetăţeani, după ţi Marea Britanie, unulu di membril’i importanţâ a Uniunilei, decise să părăsească organizaţia. Declaraţia finală a summitului din capitala Slovachil’ei puncteadză ca repere misuri di control a migraţilei, di combatire a terorismului şi a radicalizarilei, pricum şi trâ dezvoltarea economică pri-tru investiţii şi consolidare a pâzarilei unică. Summitulu, în format di 27, demonstră că UE poate să continuă să funcţioneadză după decizia Marilei Britanii sâ si retragă — are declarată preşedintile a Franţâlei, François Hollande, care, arada di cancelarulu ghirman, Angela Merkel, deade asiguripsiri că Parisulu şi Berlinulu si angajeadză să colaboreadză intens tru următorili meşi trâ succesulu a Uniunilei. Toţ fum simfun’i că nu putem să dăm nâpoi, di aform’ia că maşi aţist proiectu a UE nâ asiguripseaşte prosperitatea. Avem cădzută di acord să him mai expliciţ în planurile a noastre di v’initor” – declarăă şi premierulu slovac, Robert Fico, gazda a reuniunilei, adăvgânda că, personal, decise să si concentreadză pi problema migraţilei tru următorili meşi. Şefulu a Consiliului European, Donald Tusk, enumeră ndauă di lecţiile înviţate în discuţiile di la Bratislva – “Niţeunăoară să nu mata permitem scăparea di sum control a fluxului migraţionist, să ndrupăm statile membre tru alupta contra terorismului, inclusiv pri-tru îmbunătăţirea al`ximintului di informaţii întră eale, să creăm creaştire economică trâ toţ şi să oferim a tinerilor posibilităţ di afirmare. Misurile prin care va să si realizeadză toate aestea agiungu parte a planului la care va să lucrăm până tru marţu, anulu v’initor. Mi bucur ama că unile state membre deadiră deja agiutor a Bulgarilei tra să-şi protejeadză graniţa cu Machedonia şi Grăţia.” – dzâse Tusk. Easte zborulu di decizia liderilor european’i tra să acoordă a li Sofie 108 milioane di euro trâ protejarea graniţilor a li Bulgarie dinintea a numirului tot ma mare di migranţâ şi refugiaţ. Ţările a Grupului di la Visegrad propusiră la Bratislava ună aşi-dzâsă solidaritate flexibilă în problema ghestionarilei a li migraţie, uidisit a cure în procesulu di evaluare a capacitatilei di aprucheare a imigranţâlor să hibă loată în considerare şi dezvoltarea economică a ţărilor membre a li UE. Prezent la Bratislava, preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, aprecie că da, Uniunea si confruuntă cu ună serie di crize, ama nu easte un pacient cronic, ţi ună reuşită. Şefulu a statului român are discutată informal în marja a reuniunilei cu ună serie di lideri european’i şi di aderarea Româniilei la Spaţiul Schengen. Concluzia a luştor discuţii – chestiunea nu easte rezolvată, ama evoluţiile sunt pozitive.
Corina Cristea, 19.09.2016, 21:46
Reuniţ la Bratislava, lideril’i comunitari convenirâ un termen di 6meşi trâ stabilirea unei strateghie care să facă di bloculu comunitar un spaţiu ma sigur şi mai atractiv trâ propriil’i cetăţeani, după ţi Marea Britanie, unulu di membril’i importanţâ a Uniunilei, decise să părăsească organizaţia. Declaraţia finală a summitului din capitala Slovachil’ei puncteadză ca repere misuri di control a migraţilei, di combatire a terorismului şi a radicalizarilei, pricum şi trâ dezvoltarea economică pri-tru investiţii şi consolidare a pâzarilei unică. Summitulu, în format di 27, demonstră că UE poate să continuă să funcţioneadză după decizia Marilei Britanii sâ si retragă — are declarată preşedintile a Franţâlei, François Hollande, care, arada di cancelarulu ghirman, Angela Merkel, deade asiguripsiri că Parisulu şi Berlinulu si angajeadză să colaboreadză intens tru următorili meşi trâ succesulu a Uniunilei. Toţ fum simfun’i că nu putem să dăm nâpoi, di aform’ia că maşi aţist proiectu a UE nâ asiguripseaşte prosperitatea. Avem cădzută di acord să him mai expliciţ în planurile a noastre di v’initor” – declarăă şi premierulu slovac, Robert Fico, gazda a reuniunilei, adăvgânda că, personal, decise să si concentreadză pi problema migraţilei tru următorili meşi. Şefulu a Consiliului European, Donald Tusk, enumeră ndauă di lecţiile înviţate în discuţiile di la Bratislva – “Niţeunăoară să nu mata permitem scăparea di sum control a fluxului migraţionist, să ndrupăm statile membre tru alupta contra terorismului, inclusiv pri-tru îmbunătăţirea al`ximintului di informaţii întră eale, să creăm creaştire economică trâ toţ şi să oferim a tinerilor posibilităţ di afirmare. Misurile prin care va să si realizeadză toate aestea agiungu parte a planului la care va să lucrăm până tru marţu, anulu v’initor. Mi bucur ama că unile state membre deadiră deja agiutor a Bulgarilei tra să-şi protejeadză graniţa cu Machedonia şi Grăţia.” – dzâse Tusk. Easte zborulu di decizia liderilor european’i tra să acoordă a li Sofie 108 milioane di euro trâ protejarea graniţilor a li Bulgarie dinintea a numirului tot ma mare di migranţâ şi refugiaţ. Ţările a Grupului di la Visegrad propusiră la Bratislava ună aşi-dzâsă solidaritate flexibilă în problema ghestionarilei a li migraţie, uidisit a cure în procesulu di evaluare a capacitatilei di aprucheare a imigranţâlor să hibă loată în considerare şi dezvoltarea economică a ţărilor membre a li UE. Prezent la Bratislava, preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, aprecie că da, Uniunea si confruuntă cu ună serie di crize, ama nu easte un pacient cronic, ţi ună reuşită. Şefulu a statului român are discutată informal în marja a reuniunilei cu ună serie di lideri european’i şi di aderarea Româniilei la Spaţiul Schengen. Concluzia a luştor discuţii – chestiunea nu easte rezolvată, ama evoluţiile sunt pozitive.
Autor: Corina Cristea
Armanipsi: Hristu Steriu