Habari dit bana romaneasca si internationala – 20 di Agustu 2016

BUCURESTI — Aradzli di ngrupari ali Vasiloan’e Ana bagara diadun, su semnul a Carunal’ei, România şi Ripublica Moldova, Basearica Ortodoxă şi atea Catolică, suflitili şi nădiili a românilor di tuta lumea, spuni Principesa Moştenitoare Margareta, Custodili a Carunal’ei Române, tru un mesaj di haristuseari. Principesa cundil’eadza că Vasiloan’ea Ana fu una paradigma di divotamentu andicra di Vasil’e şi Naţiune, a diapoa vrearea, tin’ia şi admiraţia cu cari român’il’i u pitricura calea dit sonio dau cabaia nadie tra yinitor. Vasiloan’ea Ana fu trumurmintată, sâmbăta ti tricu, tru Naua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, analtata tru vitinata a mănăstirlui di Curtea di Argeş, iu suntu inmurmintat vasil’eadzl’I ali Romanie. Vasiloan’ea muri tu 1 di agustu tru un spital dit Elveţia, la ilikia di 92 di ani. Greu landdzuatu, Vasil’elu Mihai nu putu s-l’ia parti la aradzli di ngrupari.

Tașcu Lala, 20.08.2016, 18:19

BUCURESTI — Aradzli di ngrupari ali Vasiloan’e Ana bagara diadun, su semnul a Carunal’ei, România şi Ripublica Moldova, Basearica Ortodoxă şi atea Catolică, suflitili şi nădiili a românilor di tuta lumea, spuni Principesa Moştenitoare Margareta, Custodili a Carunal’ei Române, tru un mesaj di haristuseari. Principesa cundil’eadza că Vasiloan’ea Ana fu una paradigma di divotamentu andicra di Vasil’e şi Naţiune, a diapoa vrearea, tin’ia şi admiraţia cu cari român’il’i u pitricura calea dit sonio dau cabaia nadie tra yinitor. Vasiloan’ea Ana fu trumurmintată, sâmbăta ti tricu, tru Naua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, analtata tru vitinata a mănăstirlui di Curtea di Argeş, iu suntu inmurmintat vasil’eadzl’I ali Romanie. Vasiloan’ea muri tu 1 di agustu tru un spital dit Elveţia, la ilikia di 92 di ani. Greu landdzuatu, Vasil’elu Mihai nu putu s-l’ia parti la aradzli di ngrupari.

BUCURESTI — Reprezentanţal’ii a comunităţlor istoriti di români ti suntu anvarliga di sinuri şi dit diaspora, participanţa la Universitatea di Veară di la Izvurlu a Mureşlui (centru), caftara, tru una rezolutie, timil’iusearea a unlui Minister a Românilor di Iutido, licsurari tra s-l’ia cetăţenia româna şi s-discl’ida nai instituti culturali. Roman’il’i di nafoara a sinurlor nica cafta cristearea a numirlui di deputaţ şi senatori care s-repredzuanta proporţional numirlu a cetăţenilor români dit diaspora şi Republica Moldova( ex-sovietica, majoritar romanofona). Rezolutia va s-hiba pitricuta la Predzuadentil’ie, a Parlamentului, Guvernului şi a partidilor polititi.

WASHINGTON – Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, numirlu patru mondial, s-califica tru semifinalele a turneului WTA di Cincinnati (SUA), dotat cu premii totali di 2,5 miliun’i di dolari, după ti u azvimsi poloneza Agnieszka Radwanska, 5 WTA. Halep agioaca aza, tra un loc tru finala, cu germanca Angelique Kerber, numirlu doi mondial, cari tricu tru cirecuri di Carla Suarez Navarro (Spania/N. 9). Kerber, vicecampioana olimpică, are nadie tra s-alina pi protlu loc tru ieararhia mondială ma s-aminta turneulu di Ohio. Isapea spuni ca Halep ari amintari cu 4-2 tru meciurile directi cu Kerber. Tru semifinali la Cincinnati agiumsi si romanlu Horia Tecau, vicecampion olimpic la dublu deadun cu Florin Mergea. Partenerlu a lui tru proba di dublu di la turneulu american easti olandezlu Jean-Julien Rojer.

BUCURESTI – Premierlu roman Dacian Cioloş va s-faca gioi, 25 di augustu, una vidzuată oficială tru Republica Moldova vitina (ex-sovietica, majoritar romanofona) — pitricu habrea, sâmbătă, Biroulu di presă a Guvernului di Bucuresti. Vizita u fati dupa ti, tru ahurhita a meslui, Guvernul aproba elibeararea, pi 24 di agustu, a protal’ei tranşa, tru valoari di 60 di miliun’I di euro, dit asistenţa financiară rambursabilă di 150 di miliun’i tra Republica Moldova. Livrarea a imparmutului fu conditionata di un singir di borgi di partea a autoritatlor di Chisinau, ntra cari apufusearea a cartil’ei di imnaticu tra un acord cu FMI, reformarea ali Justiţie şi combaterea ali arusfeti. Timil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS, dupu un ultimatum, Ripublica Moldova s-proclama indipendenta aoa si un cirec di secol, tu 27 di augustu 1991, dupa eseclu a pucilui neo-bolsevic di Moscova.

BRASILIA — Maratonistil’i Marius Ionescu si Nicolae Soare si alumtatorlu Albert Saritov reprezinta Romania, dumanica, tru dzua dit soni a Agioculor Olimpice di Rio di Janeiro. Dupa doaua satamani di antriteri, delegatia ali Romanie easti pi loclu 45 tru clasamentul pe medalii, cu una di malama, prit echipa feminina di spadă, una di asimi, amintata di Florin Mergea si Horia Tecău la tenis dublu masculin si doauă di brunzu, tru contul a halterofilui Gabriel Strucrăian si, respectiv, echipajlu feminin di canotaj 8 si nica 1. Rezultatili di la Olimpiada alu featira pi prezidentul a Comitetlui Olimpic si Sportiv Roman, Alin Petrache, s-dimanda, ca va s-dipuna mandatlu. Isapea slaba dit Brazilia easti dublata di cavgalu di coruptie dit vasilie, iu, sum subeia di contrafaatiri a unei mărchi, Poliţia investigheadză lucarlu a firmal’ei cari vindu echipamentu a lotlui olimpic român. Sportivl’ii s-plânsira ca echipamentul s-arupsi după masi ndaua dzali, iara hroma a aistui armasi alichita pi chealea a lor. Presa spuni ca firma Pax Creative, cari vindu echipamentul ufitial tra Rio 2016, fu timil’iusita di atel di ma ninti prezidentu COSR, Octavian Morariu, tru aestu chiro mebru a Comitetlui Iinternational Olimpic, si di secretarlu ghenearal tru ipotisi, Ioan Dobrescu.

Armanipsearea: Tascu Lala