Habari dit bana romaneasca si internationala

BUCURESTI — Prezidentul român, Klaus Iohannis, calisi, luni, premierlu Dacian Cioloş, guvernatorlu a Băncal’ei Naţionale, Mugur Isărescu, şi liderl’ii a partidilor parlamentare la a daua rundă di consultări după Brexit. Tru arada a consultărilor, şeflu a statului va s-pripuna discl’idearea a unui grup di lucru cari s-faca isapi tra impactul ti lu-ari tru România apofasea ali Marii Britanii tra s-iasa dit Uniunea Europeană, s-li scoata tru lunina misurli ti suntu ananghi tru aestu contextu, ama si oportunităţli cari pot s-iasa tru migdani tra România. Una primă rundă di moeabet s-tanu tu dzuua di 24 di cirisar. Prezidentul Iohannis spusi atumtea, că România armâni ataşată tra proiectului european.

Tașcu Lala, 03.07.2016, 17:43

BUCURESTI — Prezidentul român, Klaus Iohannis, calisi, luni, premierlu Dacian Cioloş, guvernatorlu a Băncal’ei Naţionale, Mugur Isărescu, şi liderl’ii a partidilor parlamentare la a daua rundă di consultări după Brexit. Tru arada a consultărilor, şeflu a statului va s-pripuna discl’idearea a unui grup di lucru cari s-faca isapi tra impactul ti lu-ari tru România apofasea ali Marii Britanii tra s-iasa dit Uniunea Europeană, s-li scoata tru lunina misurli ti suntu ananghi tru aestu contextu, ama si oportunităţli cari pot s-iasa tru migdani tra România. Una primă rundă di moeabet s-tanu tu dzuua di 24 di cirisar. Prezidentul Iohannis spusi atumtea, că România armâni ataşată tra proiectului european.

BUCURESTI – Prezidentul Klaus Iohannis pitricu un mesaj di puryurii tra tritearea la Atel di Analtu al Elie Wiesel, scriitor şi filosof orighinar dit România, si atel ti armasi tru bana dupu Holocaustu, laureat a Premiului Nobel tra Irini. Seflu a statlui spuni că Elie Wiesel fu un mare spirit, care s-ncuntra a tiraniil’ei şi cilastasi fara discurmari tra cauza a atilor defavorizat. România îl’i onoreadza memoria “cu tuta tin’ia “, a deapoa matimili di bana adusi dininti di nas va s-hiba “un izvur di inspiraţie morală” — nica spuni prezidentul Iohannis. Premierlu Dacian Ciolos s-fati pismani, tru arada a lui, ti moartea al Wiesel, pi cari alu numaseasti “un mesager ali umanitaţi şi una boati nicurmata contra ali priscavil’ie, ali opresiuni şi a rasismului. Nica si Ministerlu di Externe di Bucuresti lugurseasti ca aestu avu un rol importantu tu ti mutreasti responsabilitatea şi istoria naţionala dit perspectiva a tragediiil’ei ti s-feati cu Holocaustulu. Amintat tru 1928, la Sighetul Marmaţiei (nord-vest), tru una fumeal’e di uvrei, Wiesel fu deportat tru 1944 di ascherili maghiari di ocupatie tru lagărili di concentrari, iu fu martor anda fu vatamat parintili a lui isis. După polim, bana tru Franta, a deapoa dit 1963 agiumsi tra s-baneadza tru Statele Unite. Tra promovarea a memoriil’ei victimilor a Holocaustului, fu tin’isitu cu Premiul Nobel tra irini tru 1986. Wiesel feati vizita tru România daua ori rada, a deapoa Institutlu Naţional tra Studierea a Holocaustului di Bucureşti îl’i poartă numa.

LONDRA — Naima ghini cotată agiucătoari română di tenis, Simona Halep (loclu 5 tru clasamentul mondial), va s-agioaca, luni, contra ali americanca Madison Keys, a naua agiucătoari a lumil’ei, tru optimile di finala a turneului di Mari Slem di Wimbledon. Sambata, tru treilu tur, Halep, goala romanca ti armasi tru antriteari tru concursul individual feminin, u azvimsi, cu 6-4, 6-2, olandeza Kiki Bertens.

BUCURESTI – Ministurlu delegat tra relaţiile cu român’il’i di iutido tru Guvernul di Bucuresti, Dan Stoenescu, lo parti la lansarea a programlui di taberi tra român’il’i di iutido ARC di Oglinzi, giudeţlu Neamţu (nord-est). El cundil’e că programlu reprezintă un loc di andamusi tra tinirl’i etnit român’i viniţ dit tut chiuseadzl’I a lumil’ei, em dit comunităţli istoriti dit vitinătatea ali Romanie, em şi dit diaspora. Taburili suntu organizati tru chirolu ali vacanţa di veară, Oglinzi si Sulina, giudetlu Tulcea (sud-est, tru Delta ali Duna), şi suntu ndreapti tra elevi, studenţal’i şi profesorl’I români ditvasiliili ti suntu anvarliga di sinurli ali României şi tru Balcani, ama si tra atel’I dit Italia, Spania, Gartia, Canada ica Orientul di Mesi. L’ia parti cama di 2000 di tiniri, cari au, aesta turlie izini s-li veada la realităţli ali Românie si yisterli a patrimoniului a l’ei cultural.

Armanipsearea: Tascu Lala