Român’il’i anamisa di Cărciun şi Revelion
Cărciunlu dit aestu an fu nai cama sigura şi atel nai cama isihlu dit tintil’i an’i dit soni, dimanda Ministerlu român di Interne. 37 di n’il’i di poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti di sinuri şi lucratori SMURD featira gaereti tra asigurpsearea a conditiilor ti suntu ananghi. Pi nivelul a tutulor Unităţlor di Aprukeari Urgenţili, numirlu a pacienţalor criscu tru noaptea ti di Cărciun cu 20% andicra di una seară di arada, cu tuti că yiatarl’i avea fapta timbihi ti ma multă moderaţie tru atea ti mutreasti mâcarea şi bearea di alcool. Tru perioada a sărbătorlor di iarnă, vinderli crescu la nascanti produse cu până la 200%. Tut cu tut, ama, mustiradzl’i ancupără tru meslu andreu cu 35 di procente ma multu andicra di alta mesi a anlui. Nai cama caftati fura şi tru 2015 produsili alimentari tra measili festive, bradzl’ii, decoraţiunile di casă şi agiucărealili. Şi pazarea a amparmutrulor lo sila estan, pi fondul di relansari a consumlui, a n’icsuraril’ei tocurli şi a meatrilor di relaxari fiscală adoptate di Guvernu.
Daniela Budu, 28.12.2015, 14:56
Premierlu Dacian Cioloş declara că dificitlu pi anlu ti yini va s-agiunga anvarliga di atel prognozat – di până la 3%, ama guvernul lipseasti s-aiba ngatan tra sa-u afireasca vasilia di una destabilizare economică pi lungu chiro. El cundil’e că 2016 nu va s-hiba un an ali sirtal’e, ama napoi cundil’eadza ananghea ti bagarea tru lucru reformili tru nascanti instituţii dit arada a Executivlui cata cum administraţia, transporturli, sănătatea şi educaţia. Anlu aestu, lucratorl’i dit sănătati avura cristeri la tin’iili di cafi mes di 25%, idyealui şi personalu didactic. Tu ti mutreasti moneda naţională – leulu — aestu fu relativ stabilu, aca avura ndauă episoadi di nastriteari a praglui di 4,5 lei tra un euro. Analiştil’i spun că variaţiile ma importanti s-featira, prota si prota di furn’ia, influenţili a nascantor factori externi.
Cu tuti aesti, leulu nreghistra variaţii multu ma n’icsurati andicra di alti valuti a vasiliilor dit reghiune, cata cum Ungaria ica Polonia. Di la 1 di yinar 2016, trei dări importanti scadu: taxa pi valoarea adăvgată, impozitlu pe dividendi şi atel tra n’itli afaceri. Prota dzuua a anlui yinitor aduti TVA n’icsurata la 20%, atea ti va s-dzaca că tuti produsili lipseasti s-hiba ma ieftine, a deapoa român’il’i s-armână cu ma mulţa paradz ngepi. Impozitlu pi dividendi va sa scadă di la 16% la 5%.Suntu habari buni şi tra n’itl’i patroni. Atel’i cari au ma mulţa lucratori va s-palteasca un impozit pi amintaticu di 1%, a deapoa atel’i ti nu au lucratori – 3%. Tuti aesti meatri va s-alasă un gol bugetar di aproapea dzati miliardi di lei (2,2 miliardi euro), paradz pi cari Guvernul ari nadia să-l’i anvaleasca, di vara parti, dit creaştirea economică di anlu ti yini.
Armanipsearea: Tascu Lala
