Hâbări dit bana românească si internatională
Bruxelles – Prezidentul român, Klaus Iohannis, l’ia parti, ază Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană-Turcia. Uidisitu cu spusa a unlui proiectu di concluzii cari poati, s-hibă, ama, alăxitu andicra di moeabet, Ankara ari tu minti s-agiută Uniunea s-chivernisească dalga di migranţă, cari bagă sum semnul a ntribaril’ei yinitorlu a zonei Schengen, tru schimbul a unui agiutor financiar şi ti ahurhearea diznău păzărăpserli di aderari la bloclu comunitar. UE ari naeti, tutunaoară, s-alină tru 2016 obligativitatea a vizilor tră cetăţen’il’i turtă, cara Ankara va s-tin’isească născănti criterii. După participarea la Summitlu Uniunea Europeană-Turcia, luni, prezidentul Klaus Iohannis va s-ducă Paris, deadun cu şefan’i di stat ş-di guvernu dit cama di 145 di vasilii, la discl’idearea a XXI-til’ei Conferinţă a Părţalor (COP 21) la Convenţia-cadru a Organizaţiil’ei a Naţiunilor Unite tră alaxerli climatiti. Protlu scupo a conferinţal’ei easti adoptarea a unui nău acordu internaţional tru dumenea a alăxerlor climatiti, cari s-hibă obligatoriu dit videala juridică şi ti băgari tu lucru a tutulor statilor ahurhindalui dit 2021.
Tașcu Lala, 29.11.2015, 19:19
Bruxelles – Prezidentul român, Klaus Iohannis, l’ia parti, ază Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană-Turcia. Uidisitu cu spusa a unlui proiectu di concluzii cari poati, s-hibă, ama, alăxitu andicra di moeabet, Ankara ari tu minti s-agiută Uniunea s-chivernisească dalga di migranţă, cari bagă sum semnul a ntribaril’ei yinitorlu a zonei Schengen, tru schimbul a unui agiutor financiar şi ti ahurhearea diznău păzărăpserli di aderari la bloclu comunitar. UE ari naeti, tutunaoară, s-alină tru 2016 obligativitatea a vizilor tră cetăţen’il’i turtă, cara Ankara va s-tin’isească născănti criterii. După participarea la Summitlu Uniunea Europeană-Turcia, luni, prezidentul Klaus Iohannis va s-ducă Paris, deadun cu şefan’i di stat ş-di guvernu dit cama di 145 di vasilii, la discl’idearea a XXI-til’ei Conferinţă a Părţalor (COP 21) la Convenţia-cadru a Organizaţiil’ei a Naţiunilor Unite tră alaxerli climatiti. Protlu scupo a conferinţal’ei easti adoptarea a unui nău acordu internaţional tru dumenea a alăxerlor climatiti, cari s-hibă obligatoriu dit videala juridică şi ti băgari tu lucru a tutulor statilor ahurhindalui dit 2021.
Bucureşti — Bucureşti s-tănu, ază tahina, repetiţia generală tra parada militară ti va s-tănă cu furn’ia ti Dzuua Naţională ali Românie. Cama di 2.600 di militari şi specialişti, cu 360 di hălăt tehniti, dit ministerele ali Apărari, di Interne şi dit servitiile speciale, va s-l’ea parti marţă, tu 1 di Andreu, la paradă. A militarlor români lă si adavgă detaşamente dit Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Vargaria vitină, cata cum şi dit Statele Unite, Polonia şi Turchia, aliate ali Românie tru NATO. Agiumta sărbătoare ufitială după Revoluţia anticomunistă dit 1989, data di 1 di Andreu yilipseasti finalizarea, tru bitisita a Primlui Polim Mondial, tru 1918, a proteslui di constituire a statlui naţional unitar român, prit intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provintiilor cu populaţie majoritar românească dit componenţa a imperiilor multinaţionali vitini.
Bucureşti – Reprezentanţa a comunităţlor româneşti di tuta lumea s-andamusescu, di aza până tru 2 di andreu, Alba Iulia şi Zlatna, tru tentrul ali Românie, tru arada a atil’ei di XIX-a ediţii a Congreslui a Spiritualitatil’ei Româneşti. Congreslu fu timil’iusitu di Liga Culturală tra Unitatea a Român’ilor di Iutido cu scupolu tra s-agiuta la cunuştearea ali românitati, la anvartusearea a ligăturlor a român’ilor di lumea tută cu Vasilia şi tra determinarea a organizaţiilor niguvernamentali şi a ufitialităţlor ali Române tra s-da un agiutor real tra comunităţli româneşti di iutido. La aestă ediţie, ş-dimandară prezenţa delegaţ dit cama di 30 di văsilii şi zoni di românitati, cata cum şi dit România.
Bucureşti — Cunuscutlu tenor Jose Carrearas fu tin’isitu, ază cu titlul di Doctor Honoris Causa ali Acadimie di Muzică “Gheorghe Dima” di Cluj-Napoca (nord-vestul României), ca semnu di pricunusteari tră activitatea a lui artistică pi nivel internaţional. După ti, gioi, Jose Carrearas tănu concertu Bucureşti, acompaniat di Filarmonica George Enescu, ază el ari programată ună reprezentaţie Cluj, iu va s-hibă acompaniat di Orchestra a Filarmonicăl’ei di Stat Transilvania. Ateali daua concerti fac parti dit turneul a lui mondial di adio, “A Life in Music”. Pi di altă parti, soprana română cu anami mondiala Angela Gheorghiu ţani, tora seara, la Ateneulu Român di Bucureşti, un concertu extraordinar ahardzitu ti adunarea fonduri anangisiti ti yitripsearea a pliguitlor tru foclu di la di la clublu Colectiv, ti s-feati tru 30 i sumdru, di furn’ia a unlui show pirotehnic. 60 di oamin’i ş-chirura bana di furn’ia a aistui fanico.
Bucuresti — Creştin’il’i ortodocşi (majoritari), greco-catolit si romano-catolit dit Romania alu yiurtusescu, luni, Sâmtul Apostal Andrei. El easti lugursitu avigl’itorlu ali Romanie,, ti furn’ia ca propovadui crestinismul pi aestu teritoriu si patidza protl’I banatori tu Dobrogea, pi locarli dit ascapitata ali Amarea Lae. Tut luni, aproapea 700 di n’ml’ii di romani, cari poarta numa Andrei ica derivati a aistui, s-yiurtusescu dzua di numa.
Bucuresti – Ministrul delegat tra ligaturli cu român’il’i di iutido, Dan Stoenescu, lo parti samabta si dumanica tru Spania, la ma multi acţiuni dizvartiti cu furn’ia ti yuirtusearea a dzuual’ei Nationala ali ali Românie. Uidisitu cu habarea di la MAE di Bucuresti, tru arada a anamusilor cu membril’i a comunitatil’ei româneşti dit Spania, Stoenescu cundil’e că una dit priorităţli a lui pi scurtu chiro easti dizvartearea a unei campanii di informare tu ligatura votlu prit corespondenţă, atea turlie ca tuţ roman’il’i dit xinatati s-cunoască protedurli tra exercitarea a ndreptului di vot. Stonescu nica spusi că ari tru videala lansarea a nascantor sesiun’i di informari şi consultanţă tra român’il’i di nafoara a sinurlor, nica si turlii di accesare di catra aesta a fondurlor europene POSDRU. Easti zborlu di trei axi di finanţari: tra formari profesională continuă, român’i antreprenori tru Europa, prevenirea şi corectarea a fenomenlui di fudzeari dit sculie timpurie.
Armanipsearea: Tascu Lala