Năi mări dosari tu giustiţii
“Avearea” di dosari a Parchetului creaşti, di la un an la alantu, maşi tu 2014 hiindalor adunati cama di 1500 di condamnări, dit aţei a curi lâ si adusi câbati adrândalor parti şi minişţrâ, parlamentari, magistraţ icâ ofiţeri di poliţii.
Valentin Țigău, 18.08.2015, 12:01
“Avearea” di dosari a Parchetului creaşti, di la un an la alantu, maşi tu 2014 hiindalor adunati cama di 1500 di condamnări, dit aţei a curi lâ si adusi câbati adrândalor parti şi minişţrâ, parlamentari, magistraţ icâ ofiţeri di poliţii.
Dosari greali, cum easti Microsoft, dit cari adarâ parti nauâ minişţrâ, cazlu Lukoil icâ aţel di la EADS aspusirâ, ti prota oarâ tu isturia ali Românii, dit anlu 2005 ş-încoaţi, că şi oamin’i cânâscuţ lipseaşti s-da giuiapi ti aţea ţi adrarâ cu pâradzl’ii ali vâsâlii, cât chiro avurâ ipotisi di turlii publicâ. Aparatlu ali giustiţii contra a aruşfetâl’ei imnâ ca pi foc fârâ dânâseari.
Agenţiili di presâ hâbârisescu că Luni, aţel di ma ninti ministru di Interni, Gabriel Berca, fu pitricut tu giudicatâ ti trafic di influenţâ. Idyea meatrâ u ari şi aţel di ma ninti diputat, Mihai Banu şi hiilu aluştui. Uidisit cu DNA, Gabriel Berca, cu agiutorlu al Mihai Banu, câftă ş-luă şi luă, ti el şi partidlu dit cari adra parti, mulţâ pâradz dit partea a nâscântui embur.
Tut Luni, s-hâbârisi că, la câftarea a DNA, va s-hibâ disnău giudicat proţeslu ali Marianâ Rarinca, m’liearea a curi îi si aduţi câbati că u arâsi,u şantajâ pi şefa a instanţâl’ei supremâ, Livia Stanciu. Tribunalu u avea pitricutâ pi Rarinca la 3 an’i di hapsi cu suspendari. Instanţa apufusi şi ca aţel di ma ninti procuror DNA, Emilian Eva, s-hibâ câftat tut tu stari di arestu. A lui îi si aduţi câbati, prit alti lucri, ti aruşfeti. Eva easti procurorlu cari adră dosarlu ali unâ privatizări paranom tu cari faţel di ma ninti parlamentar Dan Voiculescu fu pitricut la 10 an’i di hapsi.
Tu streasâ ligâturâ cu ofensiva contra a aruşfetâl’ei suntu şi acţiun’ili ANAF, cari ahurhi câftarea şi vigl’iearea a 300 di cetăţen’I, pi timeilu a analizâl’ei mutrinda amintatiţli şi hârgili a lor.
Cama di 70% dit ei lipseaşti s-da giuiapi ti pâradz ţi trecu di un milion di lei. Chirolu di adrari a tutulor verificărilor easti di maximum 6 meşi, icâ 12 meşi ma s-lipseaşti informaţii şi ditru xeani.
Acţiun’i contra aruşfeti sunt tu dizvârteari şi la Inspectoratlu Giudeţean di Poliţii Prahova, iu a caplui ali instituţii îi si aduţi câbati di lari di pâradz, ama şi la Inspectoratili ti Sculii Suceava, Bihor, Prahova şi Brăila, iu s-minduiaşti că suti di transferuri a elevilor di la un liceu la alantu suntu paranom.
Experţâl’ii tu problemili a giustiţil’ei minduiescu că dişcl’idearea a unui numir multu mari di dosari di aruşfeti s-adră ş-cu agiutorlu a ma multor factori — stuhinarea externâ şi vrearea a nâscântor actori interni (politiţ, prota) ta s-pingâ vâsâlia pi calea a alâxerilor.