Andrupari ti calea europeanâ a Republicâl’ei Moldova
Tusk, cari s-andamusi cu proţl’ii oamin’i dit administraţia pro-ocţidentalâ di Chişinău – prezidentul Nicolae Timofte, premierlu Chiril Gaburici şi caplu a legislativului, Andrian Candu – şi-aspusi disnău andruparea ti apruchiarea a Republicâl’ei Moldova, ama lâ câftă aluştor şi ayunisearea a alâxerilor. El bâgă zori maxus pi giustiţii, pi dânâsearea a aruşfetâl’ei ş-pi sistemului bancar, vâtâmat tu aestudit soni chiro, di ancâceri şi afaţeri ici limpidz. Lipsescu mări alâxeri, moderni, cari s-agiutâ dealihea la alâxearea a banâl’ei a tutulor cetâţen’ilor – dzâsi prezidentul a Consiliului European.
Bogdan Matei, 29.04.2015, 14:09
Nai ma analtul dit oamin’ii di Bruxelles agiumsi estan Chişinău şi dzâţi că Republica Moldova armâni prota tu adunarea di şasi vâsâlii ma ninti sovietiţi câftati di Uniunea Europeanâ ti Parteneriatlu Estic. Ninti s-fugâ, prezidentul a Consiliului European, Donald Tusk, spusi: Ti mini ş-nu maşi, Republica Moldova nica easti nai ma bunlu soţ tu aestu proţes greu şi am nâdia că aestu dit soni mutrinda criştearea a Uniunâl’ei Europenâ va s-bitiseascâ ghini.
Tusk, cari s-andamusi cu proţl’ii oamin’i dit administraţia pro-ocţidentalâ di Chişinău – prezidentul Nicolae Timofte, premierlu Chiril Gaburici şi caplu a legislativului, Andrian Candu – şi-aspusi disnău andruparea ti apruchiarea a Republicâl’ei Moldova, ama lâ câftă aluştor şi ayunisearea a alâxerilor. El bâgă zori maxus pi giustiţii, pi dânâsearea a aruşfetâl’ei ş-pi sistemului bancar, vâtâmat tu aestudit soni chiro, di ancâceri şi afaţeri ici limpidz. Lipsescu mări alâxeri, moderni, cari s-agiutâ dealihea la alâxearea a banâl’ei a tutulor cetâţen’ilor – dzâsi prezidentul a Consiliului European.
Şi prezindentul a Republicâl’ei, Nicolae Timofti, pricunuscu că alâxerli sunt protili lucri ti adrari: Nâ achicâsim că easti lucru di mari simasii ca Republica Moldova s-creascâ ca vâsâlii di dreptu şi s-şi-mprusteadzâ instituţiili democratiţi. Ma ti aestâ, nica nâ lipseaşti andruparea a Uniunâl’ei Europeanâ.
Proţeslu di dânâseari a conflictului îngl’iţat dit regiunea ayoriea pro-arusâ Transnistria (Estu), ama şi criza regionalâ ahurhitâ di Moscova tu Ucraina, viţina a Republicâl’ei Moldova, furâ şi-eali subiecti di moaubeti ti Tusk cu ofiţialii di Chişinău. Vizita a prezidentului a Consiliului European easti vidzutâ di analişţâ ca hiindai di turlii simbolicâ, câ ţe s-umplu un an di la liberalizarea a regimlui di vizi ti cetăţen’ii moldoven’i ţi urdinâ tu spaţilu comunitar.
Pi di altâ parti, ama, experţâl’ii, spuşi di corespondenţa Radio România la Chişinău, dzâc că Tusk ari vinitâ ta s-creascâ imnarea, ritmul a alâxerilor, aproapea di Summit-lu di meslu ţi yini a Parteneriatlui Estic — andreptu, cu şteari, la Riga, tu Estonia, vâsâlii ma ninti sovieticâ, ma adzâ membrâ a UE. Tusk zburâ ş-cu aţel di ma ninti premier, Iurie Leancâ, sum a curi cumândiseari, Guvernul di Chişinău anyrâpsi cu Bruxelles, anlu ţi tricu, achicâserli di suţatâ şi libirâ alâxeari.
Dinclo di anvirinarea ţi poati s-u aibâ Leancâ, ti aţea că nu fu ţânut pi ipotisi dupu alidzerli legislativi dit Brumar, lucurlu a lui tu domenea mutrinda ntrarea tu UE, fu di mari agiutor. Em, adzâ, el veadi Republica cu unâ pampori ţi-anoatâ fârâ sâ ş-tibâ câtâ iu s-u ia şi aduţi câbati că lipseaşti unâ viziuni limpidâ ali administraţili di Chişinău, dependentâ, tu Parlamentu, di voturili a comunişţâlor pro-aruşi şi pi cari nu u veadi s-poatâ s-agiungâ scupolu ţi ş-l-u avea luatâ tu borgi guvernul a lui — intrarea tu UE tu anlu 2020.