Intituţiili bancari şi franclu elveţian

Criza a francului eleveţian nica easti tu atenţia a autorităţlor di Bucureşti, cari caftâ soluţii ti andridzearea aliştei dit soni.

Mihai Pelin, 04.02.2015, 11:44

Apofasea dit 15 di Yinaru a Bancâl’ei ali Elveţii ta s-scoatâ dit practico praglu minim a cotaţil’ei a francului andicra di euro, adusi gaileadz ti cama di 75 di n’ii di român’i ţi luarâ pâradz, crediti, tu aestâ monedâ.

Creditili tu franci elveţien’i agiunsirâ pi pâzari tu anlu 2005 şi s-deadirâ pânâ tu 2008, cându nai ma multili intituţii bancari dânâsirâ aestâ turlii di ampârmuturi. Hârsiţ di stabilitatea a francului eleveţian, ama, maxus di dobândzâlii cama n’iţ, andicra di alti valuti, român’ii aleapsirâ, atunţea, s-l’ia ampârmuturli tu aestâ monedâ.

Tora vidzurâ că ratili ţi lipseaşti s-li pâlteascâ criscurâ, dupu ţi moneda elveţienâ ansâri multu. Tu aesti dzâli, şi parlamentarl’ii caftâ s-andreagâ problema. Tu comisia parlamentarâ di buget-finanţi fu bâgatâ disnău tu moaubeti tema mutrinda creditili tu moneda altor vâsâlii.

Moaubeţli furâ tu catandisea tu cari 131 di parlamentari ahurhirâ un proiectu di turlii legislativâ cari s-l’îi afireascâ pi consumatori tu ţi mutreaşti criştearea a ratilor bancari ti furn’ia a fluctuaţiilor di cursu valutar.

Aţel ti anchisi cu nomlu, deputatlu PSD, Ana Birchall, pripuni ca angricarea fiscalâ s-hibâ ampârţâtâ la clientu şi bancâ ti tuti creditili finanţati tu unâ monedâ xeanâ, nu maşi tu franci elveţien’i. Ea zburâ ş-ti unâ alâxeari a aţilor di tora privideri ţi lipseaşti s-hibâ bâgatâ tu acordu cu directiva europeanâ tu aestâ domeni pânâ tu meslu marţu a anlui ţi yini.

Hiindalor şi ei la moaubeţ, reprezentanţâl’ii a Ministerlui a Finanţilor, a Protecţil’ei a Consumatorlui şi a Intituţiilor Bancari Comerciali pripusirâ turlii di meatri di alâxeari ali conversii.

Ion Drăgulin, director ti stabilitati finanţiarâ tu BNR, andrupaşti lişurarea a proţeslui di rambursari a creditilor pi căil’iurli dişcl’isi, ama nu prit vârâ reglementari administrativâ a cursului di alâxeari. Ion Drăgulin: Banca Naţionalâ andrupaşti iţi vârâ soluţii tu cari dauli părţâ, icâ instituţiili bancari şi clienţâl’ii s-azburascâ caz cu caz – hiindaei datâ unâ mari diversitati a catandisilor şi s-aflâ soluţii cari s-n’icşureadzâ hărgili a serviciilor a borgil’ei.

Protecţia (Afirearea) a Consumatorlui s-aspusi anvirinatâ, ama, că niţi un operator finanţiar-bancar nu vru s-da cali ti andridzearea a problemâl’ei. Moaubeţli s-duc ninti şi stâmâna ţi yini şi cu reprezentanţâl’ii FMI şi cumândisearea executivâ a BNR — dapoaia, comisia va s-poatâ s-bagâ tu vot raportul dit soni ti pripunearea legislativâ.

Creditili tu franci ama, inşirâ pi pâzari tu anlu 1990, tu Austria şi Ghermania, hiindalor multu apruchiati câ ţe avurâ nai ma n’iţli dobandzâ. Uidisit cu un raportu a Bancâl’ei Naţionalâ ali Elveţii, dit 2009, dit vâsâliili iu s-mai deadirâ crediti tu franci elveţieni, adarâ parti şi Polonia, Ungaria, Danemarca, Croaţia, Suedia, Norvegia, Slovenia, Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Marea Britanii şi Vâryâria.