Ascumbuseari contra a terorismului
Nu nâ aspârem! — aestu armâni mesajlu nai ma vârtos a giganticlui marşu contra a terorismului ndreptu, dumânică, Paris. Aproapea dauă miliun’i di oamin’i tru capitală, alti cama di dauă miliun’i tru câsâbadz franceji di provintie, suti di n’il’i tru alti locuri a continentului — Europa s-ascumbusi tra si spunâ valorli di thimel’iu, di la ndreptul la banâ la atel, pân tru soni la libirtatea di expresie. Tradiţional francofilă, membră a minaril’ei francofoni, ligată di Franţa prit un parteneriat privilegiat, România fu lâhtârsitâ ea işisi di fânicolu di Paris, iu 17 di oamin’i furâ vâtâmat şi 20 pliguiţ di trei fanatit religioşi.
Bogdan Matei, 12.01.2015, 13:46
Nu nâ aspârem! — aestu armâni mesajlu nai ma vârtos a giganticlui marşu contra a terorismului ndreptu, dumânică, Paris. Aproapea dauă miliun’i di oamin’i tru capitală, alti cama di dauă miliun’i tru câsâbadz franceji di provintie, suti di n’il’i tru alti locuri a continentului — Europa s-ascumbusi tra si spunâ valorli di thimel’iu, di la ndreptul la banâ la atel, pân tru soni la libirtatea di expresie. Tradiţional francofilă, membră a minaril’ei francofoni, ligată di Franţa prit un parteneriat privilegiat, România fu lâhtârsitâ ea işisi di fânicolu di Paris, iu 17 di oamin’i furâ vâtâmat şi 20 pliguiţ di trei fanatit religioşi.
Jurnalişti satirit, mustiradzl’I a unâl’ei dukeani cu spetific uvriescu, poliţişti, victimili suntu emblematiti trâ atea nu straxescu islamiştil’i cari minduescu s-aducâ jihadlu tru Europa. Mâni ţinta poati s-hibâ cafi un di noi, ti furn’ia că teroarea şi dusmâni’ea nu au mardzin’i. Mesajlu di solidaritati ali Românie cu Franţa nsândzirată fu purtrat la marşu di isisi prezidentul tora ayon’ia bagat pi ipotisi, Klaus Iohannis, cari eara tru dun’eaua, deadun cu dzat di şefi di stat ş-di guvernu di tuta lumea. Klaus Iohannis:
«Nu fu masi un marşu a solidaritatil’ei cu francezl’i, ca fu un marşu a solidaritatil’ei internaţionali, ma s-putem s-minduim aşi, un semnu a apofasil’ei a noastri tra s-alumtam contra a terorismului şi contra a extremismului di iti turlie. Nu loara parti masi european’i. Nu loara parti masi embistimen’i, ca şi musulman’i, uvrei, atei, agnostici. Eara reprezentati statili arabi. Vinira analţa reprezentanţa a Israelui, tuţi gailipsiţ di irusea a terorismului şi a extremismului di iti turlie. »
Solidarizarea, gailipsearea, oroarea suntu mbartitati di tuta lumea civilizată. Ama nu ari un punctu di videari unanim niti tu ligatura cu resorturli a aistor atacuri, niti tu ligatura cu soluţiili cari s-aiba scupolu s-nu s-agiunga la alti dzali di teroari, la Paris ica tu alti locuri. Anaparti di compasiunea, ahandos uminească, andicra di caricaturiştil’i vatamat şi aprucheatl’I a aistor, nu tută lumea îmbărţiteadză sloganlu ti agiumsi, viral pi Internet, “Je suis Charlie”.
Ti furn’ia ca nu îmbaărtiteadza umorlu/ hazea discutabila a aistei publicaţii, până nu di multu chiro marginală tru Hexagon, cari ş-feati una hlambura tra s-agudeasca iti sensibilitati religioasa. Deapoa, aca cunuscuta tra profesionalismul a poliţiştilor a l’ei, Franţa canda fu loata pi napandica şi, sahat arada, nipututa dinintea la trei descreieraţ, contra a curi agiumsi tru ananghea tra s-ascumbuseasca 80 di n’il’I di oamin’i armatusiţ.
Neise, armâni dilema fundamentală a cumatal’ei ti lu amparti Occidentul di una parti a banatorlor a lui isisi, a curi integrari fu ratată dramatic. Paris nu simină moarti vara comando jihadistu nchisitu dit pundil’ea ali Africa ica a Orientului di Mesi. Doi di atel’I trei criminali eara fraţi, amintaţ, criscuţ şi, canda nu easti ti pistipseari, praxiţ tru mesea a unal’ei societati occidentala.
Armanipsearea: Tascu Lala